ÎNCĂ O INIŢIATIVĂ Andreea Paul propune transformarea Rasdaq în ATS

Parlamentul are la dispoziţie, acum, două proiecte privind clarificarea statutului pieţei Rasdaq, după ce, ani de zile, această temă nu a putut fi descâlcită de nimeni, iar autoritatea de reglementare s-a ferit să dea verdicte clare dacă segmentul este sau nu piaţă reglementată.

Deputatul PDL Andreea Paul va iniţia propriul proiect pentru rezolvarea problemei Rasdaq, la Senat, fiind deja în dezbatere o iniţiativă pentru desfiinţarea segmentului, depusă, pe 19 martie, de un grup de 28 de senatori, în frunte cu PSD-istul Marius Bota.

În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor instituţia la care a apelat fostul supraveghetor ca să o scape de Rasdaq, a retrimis proiectul la Autoritatea de Supraveghere Financiară, succesorul CNVM.

Potrivit unor surse, proiectul de la Senat este acelaşi cu cel scris de CNVM şi trimis la Finanţe, în luna februarie.

Prin actul normativ, Andreea Paul îşi propune clarificarea Statutului Pieţei Rasdaq şi a pieţei valorilor mobiliare necotate administrate de către Bursa de Valori Bucureşti în sensul alinierii acestora la cerinţele directivei europene MiFID şi ale Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital.

"Soluţia propusă de reglementare a statutului juridic al acestei pieţe este de calificare a Pieţei Rasdaq ca Ras-daq-ATS (incluzând şi piaţa valorilor mobiliare necotate) administrată de BVB cu menţionarea expresă în lege a faptului că îi sunt aplicabile anumite prevederi care asigură protecţia acţionarilor, este de natură a asigura continuitatea regulilor actuale aplicabile Pieţei Rasdaq şi pieţei valorilor mobiliare necotate care vizează în principal protecţia acţionarilor", precizează Andreea Paul.

Deputatul consideră că propunerea sa vine în soluţionarea vidului legislativ dat de dispoziţiile art. 281 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital care, deşi stabileau un termen de aliniere a entităţilor autorizate de către CNVM la noile cerinţe de organizare, nu prevedeau şi consecinţa sau soluţiile în cazul în care respectivele noi autorizaţii de funcţionare nu erau obţinute în termenul legal de 18 luni, aşa cum este şi cazul Pieţei Rasdaq autorizată conform Deciziei de autorizare nr. 1092/27.08.1996 emisă de către CNVM.

• Diferenţele faţă de proiectul senatorilor

Andreea Paul ne-a transmis că proiectul său este diferit faţă de cel înregistrat la Senat: "Faţă de propunerea de act normativ înregistrată sub nr. B140/2013 la Senatul Româ-niei, care propune rezolvarea şi calificarea statutului Pieţei Rasdaq prin trecerea la nivelul emitenţilor de valori mobiliare a deciziei de a adopta în cadrul adunărilor generale decizia de admitere pe o piaţă reglementată sau ATS sau de a decide retragerea de la tranzacţionare, actuala propunere vine cu o soluţie legislativă fundamentată pe necesitatea de calificare a statutului pieţei în sine şi nu a societăţilor comerciale care se tranzacţionează în cadrul acesteia, statut juridic, care după aproape 20 de ani de la derularea Programului de Privatizare în Masă, nu trebuie pus la îndoială".

Potrivit deputatului, statutul emitenţilor de pe Rasdaq nu poate fi pus sub semnul întrebării şi nici nu poate fi supus unei reconfirmări retroactive din partea Adunării Generale a Acţionarilor, fără ca prin acest lucru să nu se înlăture efectele juridice iniţial produse prin listarea pe piaţa Rasdaq: "Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere faptul că CNVM a impus prin reglementări şi acte cu caracter individual emitenţilor, acţionarilor acestora o serie de obligaţii născute din legislaţia pieţei de capital, cu caracter tranzitoriu, până la data transformării Pieţei Rasdaq în ATS, respectiv a autorizării sale ca ATS administrat de către BVB, astfel încât dacă această transformare nu are loc, aplicabilitatea întregului cadru normativ de după intrarea în vigoare a Legii nr. 297/2004 şi până la acest moment poate fi pusă sub semnul întrebării".

Andreea Paul opinează că, în acest moment, nu statutul juridic al emitenţilor trebuie să facă obiectul reglementării ci doar statutul juridic al Pieţei Rasdaq, care, în opinia sa, nu poate comporta decât o autorizare/reglementare/calificare din partea ASF a acesteia ca sistem alternativ de tranzacţionare administrat de BVB, entitate cu personalitate juridică în patrimoniul căreia s-au transferat ca urmare a fuziunii cu SC "Bursa Electronică Rasdaq" SA atât efectele juridice ale Deciziei de autorizare nr. 1092/27.08.1996 cât şi fondul de comerţ în cadrul căruia intră toţi emitenţii tranzacţionaţi pe această piaţă ca efect al HG nr. 626/1995 sau ca efect al cesiunii contractelor de servicii semnate cu aceştia (i.e. pentru emitenţii din Categoriile I şi II), decizie de autorizare ce ar urma a fi emisă în temeiul actului normativ propus.

Andreea Paul mai precizează că reglementările CNVM în vigoare permit Pieţei Rasdaq, prin entitatea care o administrează, respectiv BVB, să solicite în baza unei documentaţii recunoaşterea/autorizarea sa de către autoritatea de reglementare (actualmente ASF) ca operator de sistem conform Atestatului nr. 242/23.07.2008, sens în care ATS Rasdaq ar trebui să facă obiectul unei Decizii ASF de recunoştere a statutului/calităţii de sistem alternativ de tranzacţionare administrat de către BVB prin includerea în lista ATS-urilor operate de BVB pe baza documentaţiei de autorizare ce va fi depusă de către această entitate.

Problema reglementării segmentului Rasdaq s-a pus încă din anul 2006, însă aceasta nu a fost clarificată până în prezent.