Începe construcţia căii ferate care va conecta China cu Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi UE

Preşedintele kârgâz Sadîr Japarov a dat startul vineri construcţiei căii ferate China-Kârgâzstan-Uzbekistan, moment denumit începutul unei "noi ere" în dezvoltarea transportului regional, potrivit AFP.

O ceremonie solemnă, transmisă în direct de televiziunea de stat kârgâză, a avut loc vineri în regiunea Jalal-Abad, în sudul Kârgâzstanului, marcând începutul construcţiei căii ferate China-Kârgâzstan-Uzbekistan. Calea ferată va avea o lungime de 522,94 km şi va conecta Kashgar (China), Jalal-Abad (Kârgâzstan) şi Andijan (Uzbekistan), având scopul de a dezvolta transportul regional în Asia Centrală.

Secţiunea chineză are o lungime de 155 km, cea care trece prin teritoriul kârgâz este de 304,94 km, iar secţiunea uzbecă va avea o lungime de 63 km.

"Acest drum va putea asigura livrarea de mărfuri din China către Kârgâzstan şi mai departe în Asia Centrală, către Orientul Mijlociu, Turcia şi chiar Uniunea Europeană", a transmis Japarov la ceremonie.

"Aş dori să le mulţumesc din suflet partenerilor noştri - China şi Uzbekistan - pentru ajutorul acordat în realizarea acestui proiect", a mai spus el.

Proiectul căii ferate China-Kârgâzstan-Uzbekistan, estimat să coste până la opt miliarde de dolari, implică construcţia de linii feroviare în zone montane şi regiuni acoperite de permafrost. În Kârgâzstan, vor fi necesare 27 de tuneluri şi 46 de poduri pentru a asigura conectivitatea între cele trei ţări.

În discuţii de aproximativ douăzeci de ani, proiectul a devenit în sfârşit realitate odată cu semnarea în iunie a unui acord interguvernamental, prin videoconferinţă, între liderul chinez Xi Jinping şi omologii săi kârgâz Sadîr Japarov şi uzbec Şavkat Mirzioiev.

Construcţia căii ferate China-Kârgâzstan-Uzbekistan ar putea dura aproximativ şase ani, conform Căilor Ferate Kârgâze. Acest proiect subliniază implicarea tot mai mare a Chinei în Asia Centrală, în contextul în care influenţa Moscovei, o putere regională istorică, este în scădere.

Cu un control tot mai mare asupra economiilor fostelor republici sovietice din Asia Centrală, Beijingul finanţează proiectul "Noile Drumuri ale Mătăsii", un plan colosal de infrastructură menit să deschidă această regiune muntoasă, bogată în metale rare şi resurse naturale.