INDUSTRIA DE GAMBLING / PENTRU ACEST AN "Prin noua legislaţie, apare un «tsunami» în domeniu"

Reporter: Cum a evoluat piaţa de gambling, anul trecut?

Cristian Pascu: În 2014 comparativ cu anii precedenţi, nu au fost semnalate schimbări notabile în domeniu. Sectoarele lider, ca prezenţă în teritoriu şi aport la buget - jocurile de tip slot-machine şi pariurile - şi-au menţinut cota de piaţă, dar cu prudenţă şi îngrijorare faţă de schimbările legislative preconizate.

Menţionăm că, în ceea ce priveşte piaţa neagră, au fost realizate progrese considerabile, prin controalele pe teren efectuate de ONJN (n.r. Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc) şi colectarea taxelor.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru 2015, legate de evoluţia pieţei?

Cristian Pascu: Intrăm în 2015 sub auspiciile noilor reglementări introduse prin OUG 92, la încheierea anului trecut. Prin noua legislaţie, apare, ca şi în 2009, un "tsunami" în domeniu, mai ales în sectorul de slot-machine land-base, unde avem noi provocări legate de ridicarea unor bariere de operare, ca de exemplu minim 100 de maşini pe operator, faţă de 50 în prezent; menţinerea unor limitări pe care mare parte a industriei le consideră neproductive, cum ar fi minimul de 15 aparate în sălile dedicate, faţă de numărul solicitat de 10, cumulat cu ridicarea taxării cu 60% la autorizaţii şi cu peste 200% la taxa de licenţă!

Apariţia unei noi categorii de slot -machine, aparatele de joc cu risc limitat, introduse pentru dezideratul major de prevenire a dependenţei jucătorilor, reprezintă o altă cheie a succesului sau insuccesului noilor reglementări, pentru că, în funcţie de definirea acestora în legislaţia secundară, depinde obiectul muncii a peste 300 de operatori care exploatează în prezent mai mult de 35.000 de maşini în locaţiile tip "bar".

Să nu omitem, însă, aspectele pozitive ale OUG 92. Mă refer în primul rând la eliminarea vechilor prevederi inaplicabile, generatoare doar de interpretări şi abuzuri - impozitul pe venitul ("câştigul") jucătorului, care presupunea evidenţa nominală a fiecărei plăti pentru impozitarea, în cele mai multe cazuri de fapt, a pierderii jucătorului cu 25%. Totodată, a fost eliminat biletul de intrare, care era o permanentă vulnerabilitate, şi au fost luate alte măsuri bine venite, cum ar fi definirea unitară a venitului operatorilor din industrie sau controlul sporit şi mai eficient al taxelor specifice plătite de către agenţii economici pentru evitarea concurenţei neloiale şi a evaziunii fiscale. Mai mult, spre deosebire de precedenta schimbare legislativă majoră, din 2009, se recunoaşte dreptul consacrat al neretroactivităţii legii pentru cei care operau în momentul intrării în vigoare a noilor reglementări şi se lucrează chiar în aceste zile la legislaţia secundară, astfel încât să fie asigurate măsurile tranzitorii necesare pentru adaptarea la noile prevederi şi pentru oferire unei şanse reale cât mai multor operatori să îşi continue activitatea.

În ceea ce priveşte jocurile de noroc online, odată cu adoptarea OUG 92 se intră într-o nouă era. Abia din acest moment, jocurile de tip online, legalizate în România încă din decembrie 2010, au condiţii să se licenţieze, iar statul român să încaseze taxe dintr-un fenomen care a prins de ani buni şi la noi, dar care avea un flux financiar ce se desfăşura în alte jurisdicţii. La acest capitol al reglementărilor, am ajuns din urmă state cu mulţi ani de practică în domeniu, prevederile cuprinse în actul normativ fiind apreciate ca atare la Bruxelles şi de către operatorii care intenţionează să aplice pentru licenţă. În detaliu, revine acestora plăcerea să vă expună cauza, cu pro şi contra.

Nu în ultimul rând, doresc să subliniez că deşi, împreună cu celelalte asociaţii de profil din cadrul Consiliului Consultativ, am conlucrat cu ONJN încă din 2013 la conceperea unei noi legislaţii a jocurilor de noroc poate şi sub presiunea unor iniţiative parlamentare pe care dorim să le considerăm bine intenţionate, dar cu o insuficientă cunoaştere a fenomenului complex, în forma finală au apărut prevederi care ne-au surprins pe toţi cei din industrie! Este ca şi când, în momentele decisive, o "forţă malefică" îşi face simţită prezenţa şi ne abate de la drumul drept...

Trebuie să menţionăm ceea ce este evident, şi anume faptul că, prin ordonanţa aprobată, se continuă favorizarea neconcurenţială a Loteriei Române, prin produsul de substituţie al acesteia, numit video lottery terminal - VLT - faţă de aparatele de tip slot machine, care operează în piaţa privată. Mai mult decât atât, dacă nu vom reuşi să facem atractive pentru jucători şi eficiente pentru operatori acele aparate cu risc limitat, putem spune că toată piaţa de slot-machine, cu excepţia sălilor specializate, ar rămâne dedicată doar aparatelor Loteriei. În mod declarativ, nimeni nu îşi doreşte acest lucru.

Avem unele idei şi despre ce modificări ar mai trebui să conţină noua lege, dar momentul va fi acela de adoptare a Ordonanţei de către Parlament. În orice caz, noi ne-am obişnuit să nu ne facem planuri pe lung parcurs, pentru că nu ştim niciodată ce ne rezervă ziua de mâine.

Reporter: Ce alte lipsuri are domeniul pe care îl reprezentaţi?

Cristian Pascu: Este necesară mai multă comunicare pe diverse canale, pentru schimbarea imaginii industriei, întrucât suntem un domeniu văzut de multe ori cu conotaţii negative şi nu o industrie legitimă care asigură un cadru legal pentru un divertisment pigmentat cu adrenalină, care altfel s-ar desfăşura la negru, o industrie care asigură circa 30.000 de locuri de muncă directe şi indirecte, cu aport important la bugetul de stat.

Desigur, pentru schimbarea imaginii, fiecare operator trebuie să înceapă cu el însuşi, prin respectarea obligaţiilor legale şi prin operarea pe principiile concurenţei loiale.

Reporter: La ce valoare se ridică piaţa jocurilor de noroc?

Cristian Pascu: Încasările la buget pe verticală, doar din taxe de autorizare, licenţe şi alte taxe directe au depăşit 750 de milioane de lei. Valoarea industriei, ca venituri în toate sectoarele, poate fi estimată la aproximativ 900 milioane euro (fără sectorul online, unde nu am avut nicio licenţă emisă şi care a "exportat" banii proveniţi de la jucătorii români).

Reporter: Au avut loc exituri, insolvenţe, falimente sau noi investiţii în domeniu?

Cristian Pascu: Da, am avut din toate cele enumerate, dar, ca trend general, şi în acest business clasa investitorilor mici şi medii a fost cel mai mult afectată de taxare, concurenţă şi lipsa banilor la categoria de jucători la care se adresează sau, altfel spus, "cei bogaţi devin şi mai bogaţi, iar cei săraci şi mai săraci".

Reporter: Care sunt preocupările AOPJNR?

Cristian Pascu: Preocuparea de bază, fără de care nu se concepe niciun subiect în domeniu la toate discuţiile pe plan european, este prevenirea dependenţei. În prezent, în locaţiile mai multor asociaţii de profil se desfăşoară programe de prevenire şi combatere a dependenţei. AOPJNR derulează programul de informare vizuală la locul de amplasare a aparatelor şi documentare pe website, denumit "Jucător Responsabil", prezent în circa 2.000 de locaţii şi la care poate adera orice alt operator din industrie, chiar dacă este sau nu membrul unei asociaţii.

Considerăm, însă, că prevenirea dependenţei se face pe lângă obligaţia de bază, de interzicere a accesului minorilor la jocurile de noroc, prin cunoaşterea fenomenului, informare şi educaţie începută încă din şcoli şi licee, punându-se accentul pe latura de recreere, divertisment, joc controlat cu buget şi timp limitat. Aici avem proiecte împreună cu toate asociaţiile, ONJN şi alte instituţii interesate, dar mai este mult de făcut, cu bătaie pe termen lung...

Reporter: Mulţumesc!