INDUSTRIA OSPITALITĂŢII, ÎN CĂUTAREA FORŢEI DE MUNCĂ Lucrătorii străini - o soluţie temporară, dar costisitoare pentru antreprenori

Forţa de muncă este în continuare o problemă acută de care se lovesc antreprenorii din ţara noastră, chiar dacă anul trecut Guvernul a aprobat ca, pentru 2023, numărul contingentului de lucrători străini ce pot fi aduşi în România să fie de 100.000 de persoane, egal cu numărul celor aduşi în 2022 şi dublu faţă de anul 2021. Deşi până acum nu s-a ajuns la angajarea a măcar jumătate din acest contingent - o cauză fiind procedurile consulare greoaie din India şi din alte ţări asiatice -, reprezentanţii antreprenorilor consideră că acest contingent ar trebui suplimentat cu încă 50.000 de persoane, mai ales că nevoia de forţă de muncă va creşte considerabil în sectorul construcţiilor, odată cu demararea tututor proiectelor de infrastructură prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), proiecte ce trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026, adică în mai puţin de trei ani.

Un alt sector care se confruntă de ani buni cu lipsa forţei de muncă este industria ospitalităţii, care, în pandemia Covid 19 s-a confruntat cu un adevărat exod al forţei de muncă autohtone din cauza restricţiilor impuse de autorităţi. Pentru a suplini numărul mare de angajaţi care au părăsit acest sector economic, antreprenorii au solicitat şi obţinut de la Guvern mărirea numărului contingentului de lucrători străini ce pot fi aduşi în ţara noastră şi acum vedem în hoteluri şi restaurante din ce în ce mai mulţi angajaţi care provin din ţări din Asia, cum ar fi India, Nepal, Sri Lanka şi Filipine.

O parte din atreprenori au sperat că problema forţei de muncă îşi va găsi o rezolvare temporară odată cu declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului din Ucraina, dar, din cei peste 3,6 milioane de refugiaţi care au trecut prin România, foarte puţini au rămas în ţara noastră pentru a putea ocupa toate locurile de muncă disponibile.

De aceea, lipsa forţei de muncă se resimte din plin în industria ospitalităţii, iar noile investiţii din turism se confruntă din plin cu nevoia acută de angajaţi. Un astfel de exemplu este Alma Spa&Health Retreat, o investiţie privată de peste 20 milioane euro, care se întinde pe 28.300 metri pătraţi în imediata vecinătate a Lacului Sărat din judeţul Brăila.

Complexul turistic este alcătuit din 185 de camere, 4 săli pentru organizarea de evenimente, 7 restaurante, un centru wellness&spa şi un centru balnear (de sănătate) cu 60 de cabinete medicale, dotate cu tehnologie modernă. Resortul mai dispune de plajă privată, 5 piscine - din care una cu apă sărată, salină, saună, două locuri de joacă pentru copii, un aquapark şi o zonă de terenuri de sport. Singura problemă cu care se confruntă echipa de conducere a acestuia este fluctuaţia permanentă a forţei de muncă necesare.

"Ne confruntăm cu o mare lipsă a forţei de muncă. Aşteptăm zilele acestea sau cel mai târziu în a doua jumătate a lunii februarie 24 de străini ca şi forţă de muncă în diferite departamente. Filipinezi, nepalezi, în general lucrători din zona Asiei. După cum aţi observat avem străini şi în zona de servicii alimentare, dar unii dintre ei, cum este bucătarul şef, au fost recrutaţi de noi în acest scop, adică nu au venit în România ca muncitori necalificaţi. Avem un chef francez, cu o vastă experienţă culinară, care coordonează întreaga activitate din bucătărie. Dar şi în acest sector ne confruntăm cu lipsa forţei de muncă. Şase din cei 24 de lucrători străini care vor veni în perioada următoare sunt dedicaţi strict pe bucătărie. Şase din viitorii angajaţi îi vom împărţi între bucătărie şi zona operaţională. Deci practic, 9 sau 10 oameni din cei 24 vin numai pe bucătărie pentru că nu găsim ajutor, adică forţa de muncă necesară", a declarat, pentru ziarul BURSA, Gabriel Predescu, F&B Director în cadrul Alma Spa&Health Retreat.

Noii angajaţi sunt în general forţă de muncă necalificată, iar calificarea lor ar presupune costuri suplimentare pentru antreprenorii dispuşi să îi aducă în ţară. De aceea, foarte mulţi dintre investitorii din turism preferă ca lucrătorii străini să fie formaţi profesional, pentru a căpăta aptitudinile necesare, la locul de muncă.

"Ne dorim oameni care să fie dispuşi să lucreze, mai ales că oferim pachete salariale foarte competitive. Este foarte greu să mai găsim forţă de muncă calificată. Noii angajaţi îi formăm profesional şi îi calificăm la locul de muncă. Din păcate şi acest lucru duce într-un turnover de personal foarte mare pentru că, după trei-patru luni, respectivii angajaţi cred că ştiu totul în noua profesie, îşi doresc mai mult, iar o parte dintre ei pleacă de la noi, iar alţii vor să se întoarcă în ţările din care au venit. Constatăm după patru-cinci luni de training că din zece angajaţi noi, mai rămân trei sau patru", ne-a transmis Gabriel Predescu.

El a precizat că nevoia de personal este acută mai ales prin prisma viitorului sezon estival, când numărul turiştilor va creşte în zona respectivă.

"Avem nevoie de personal, mai ales că în sezonul estival numai pe zona de plajă media de intrări de luni până joi este de 350-400 de turişti la mic dejun, prânz şi cină, iar în weekend depăşim 700-800 de turişti. Am putea spune că în sezonul estival (mai-a doua jumătate a lunii septembrie) gestionăm zilnic fluxuri de până la o mie de persoane. Iar dacă nu ai personal suficient, acest lucru se simte, mai ales prin prisma creşterii programului de lucru pentru actualii angajaţi, dar şi a oboselii acumulată de aceştia. Oricâte bonusuri salariale am oferi pentru aceştia, nu ne putem juca cu sănătatea angajaţilor noştri, pentru că nu putem risca să îi pierdem şi pe cei pe care îi avem", ne-a spus Gabriel Predescu.

Potrivit informaţiilor care sunt postate pe site-ul Ministerului Muncii, recrutarea angajaţilor străini trebuie să parcurgă următoarele etape principale: obţinerea avizului de angajare, obţinerea unei vize de lungă şedere, obţinerea dreptului de şedere şi eliberarea unui permis de şedere în scop de muncă/în scop de detaşare. Potrivit experţilor din domeniul forţei de muncă, recrutarea angajaţilor străini durează între două săptămâni şi o lună, fiind un proces complex. După ce lucrătorul străin devine oficial angajat în ţara noastră, antreprenorul trebuie să îi asigure condiţii decente de cazare, trei mese pe zi sau un buget lunar prin care acesta să îşi poată procura singur hrana. De asemenea, angajatorul trebuie să îi furnizeze lucrătorului un echipament de lucru şi un echipament de protecţie corespunzător, în funcţie de munca prestată.

După cum se poate observa, costurile pentru angajarea unui muncitor străin sunt semnificative. Aproape 500 de euro reprezintă taxe administrative şi prelucrarea documentelor, la această sumă adăugându-se şi costurile cu transportul, cazarea şi eventualele servicii de consultanţă. Cu toate acestea, lipsa acută a forţei de muncă îi determină pe antreprenori să aloce bugete pentru recrutarea cetăţenilor străini pe considerentul că angajarea acestora le-ar asigura o anumită stabilitate a forţei de muncă şi o fluctuaţie redusă a personalului din cadrul companiei.

Principala problemă în recrutarea muncitorilor străini o reprezintă termenul lung de aşteptare între plasarea cererii de forţă de muncă şi momentul în care lucrătorii respectivi vin fizic la muncă în ţara noastră, termen care este cuprins între patru şi şase luni.

Amintim că numai în primele şapte luni ale anului trecut, conform datelor oficiale peste 10.000 de firme au solicitate eliberarea adeverinţei privind forţa de muncă disponibilă pentru locul vacant, pentru aproape 190.000 de locuri de muncă pentru care nu exista forţa de muncă disponibilă.

Cele mai multe locuri vacante sunt în zona lucrărilor de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, în zona lucrărilor de infrastructură rutieră, de apă-canal, în zona industriei ospitalităţii (hoteluri, pensiuni turistice, restaurante), în industria agro-alimentară şi în zona de prestări servicii.