Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) urmează să fie promovat în toamnă, după reluarea sesiunii parlamentare, după ce publicarea sa a fost amânată din cauza modificărilor pe care le-a suferit componenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), care urmează să fie parte a acestuia, ne-au declarat surse bancare.
Banca Centrală Europeană (BCE) a avizat, la începutul lunii iunie, solicitarea primită, cu o lună înainte, din partea Băncii Naţionale a României (BNR) de emitere a unui aviz cu privire la un proiect de ordonanţă de urgenţă privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional.
Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială urmează să fie mandatat să coordoneze supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea acesteia în aplicare. "Obiectivul fundamental al Comitetului este de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând pe această cale o contribuţie sustenabilă a sectorului financiar la creşterea economică", se precizează în avizul BCE.
CNSM are drept atribuţii coordonarea gestiunii crizelor financiare, monitorizarea implementării recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) - organism independent al Uniunii Europene responsabil cu supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar în vederea prevenirii sau reducerii riscurilor sistemice la nivelul acesteia - şi a măsurilor adoptate la nivel naţional ca urmare a avertismentelor CERS, precum şi cooperarea şi schimbul de informaţii cu autorităţile de supraveghere microprudenţială, cu autorităţile relevante din alte state membre şi cu CERS.
CNSM este o entitate fără personalitate juridică înfiinţată ca o structură de cooperare interinstituţională, constituit din reprezentanţi ai BNR, ai ASF şi ai Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Structura sa cuprinde un Consiliu general, un Comitet tehnic privind riscul sistemic, un Comitet tehnic privind gestiunea crizelor financiare şi Secretariatul, asigurat de BNR.
Guvernatorul BNR este preşedintele Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, precum şi preşedintele Consiliului general, care mai include doi reprezentanţi ai conducerii executive a BNR, preşedintele ASF şi ministrul Finanţelor Publice. Directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) participă la reuniunile Consiliului general, fără să aibă drept de vot, conform avizului BCE.
Atunci când, pe baza analizelor efectuate, este identificat un potenţial risc pentru stabilitatea financiară, CNSM poate să emită recomandări şi avertizări adresate autorităţilor naţionale de supraveghere microprudenţială, cu privire la direcţiile de acţiune care trebuie urmate. De asemenea, Comitetul emite recomandări adresate Guvernului în vederea iniţierii unor proiecte legislative în scopul menţinerii stabilităţii financiare. Preşedintele Comitetului prezintă Parlamentului raportul anual al Comitetului, până la data de 30 iunie a anului următor.
Printre misiunile Comitetului se numără identificarea instituţiilor financiare relevante din punct de vedere sistemic şi orice alte atribuţii privind supravegherea macroprudenţială, astfel cum sunt prevăzute de legislaţia comunitară. Conform propunerii de directivă cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a societăţilor de investiţii statele membre trebuie să desemneze o autoritate publică responsabilă cu stabilirea nivelurilor rezervelor anticiclice pentru statul membru respectiv. O astfel de autoritate desemnată poate fi însărcinată şi cu identificarea instituţiilor cu importanţă sistemică, stabilirea unei rezerve de risc sistemic sau luarea de măsuri specifice pentru a aborda preocupările de natură macroprudenţială. Aceste ultime atribuţii pot fi alocate şi unei autorităţi competente, se afirmă în avizul BCE.
Comitetul şi membrii Consiliului general nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii sau organism public ori privat, stipulează documentul.
În prezent, în ţara noastră, politica macroprudenţială la nivel naţional nu este reglementată în mod explicit în legislaţia internă. Supravegherea sistemului financiar naţional este asigurată de BNR, pentru sectorul instituţiilor de credit şi de Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru sectorul pieţei de capital, al asigurărilor şi al pensiilor private. Legislaţia care guvernează activitatea celor două autorităţi naţionale de supraveghere cuprinde prevederi referitoare la misiunea acestora de menţinere a stabilităţii financiare la nivelul sectorului supravegheat respectiv. Competenţa exclusivă în domeniul menţinerii stabilităţii sistemului financiar în ansamblu nu este conferită unei autorităţi unice.
Numărul de membri al ASF a fost redus de la 17 la 11 în iunie, la doar două luni de la înfiinţarea Autorităţii, după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut Guvernului modificarea legislaţiei pe care o guvernează şi selectarea conducătorilor pe criterii profesionale, precum şi definirea mai bună a conflictului de interese. Şase din cei doisprezece membri neexecutivi ai ASF au părăsit instituţia, în timp ce echipa de executivi a fost păstrată. Potrivit unei variante a draftului Scrisorii de intenţie către Fond, numărul membrilor Autorităţii ar putea să fie redus cu între două şi patru persoane.