Inflaţia ne-a înşelat aştepările

Chiar dacă preţurile de la raft ne arătau contrariul, ne-am încăpăţânat să ne bazăm pe aşteptările specialiştilor şi să sperăm că nici inflaţia nu va mai fi ce-a fost. Dar ne-am înşelat, sau mai bine zis inflaţia ne-a înşelat aşteptările şi ne-a arătat ca poate creşte mai mult decât ne-am fi gândit. Astfel, rata anuală a inflaţiei a ajuns, în februarie, la 15,5%, după o creştere de 15,1% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,98%, după ce înregistrase un avans de 0,34% în ianuarie. Cifrele Institutului Naţional de Statistică (INS) vin în contextul în care aşteptările din piaţă indicau o accelerare a inflaţiei de până 15,3%.

Dan Suciu, purtător de cuvânt în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a spus că, pentru banca centrală, evoluţia inflaţiei de luna trecută nu este o surpriză, ţinânt cont de efectul de bază de acum un an, şi că BNR îşi menţine prognoza pentru anul în curs, tendinţa de creştere a ratei inflaţiei urmând să revină pe o pantă uşor descendentă.

Aşteptările generale privind inflaţia sunt de scădere pentru întregul an, dar pot avea loc urcuşuri şi coborâşuri, situaţia din piaţă fiind foarte volatilă, este de părere economistul Aurelian Dochia. Printre altele, specialistul ne-a precizat: "Foarte mult contează baza de anul trecut. În 2022 a început războiul, după care imediat au fost aplicate sancţiuni şi am avut un vârf al inflaţiei în vara anului trecut.

Evident că anul acesta vom vedea o scădere a ratei inflaţiei. Se va menţine scenariul de bază al BNR, care arată o inflaţie de 7% la finalul anului, după părerea mea. Situaţia este însă foarte volatilă, iar surprize apar tot timpul. Inclusiv actualele turbulenţe de pe pieţele financiare ar putea să aibă impact destul de mare pe toţi indicatorii macro-economici".

În opinia specialistului, foarte importante rămân politicile băncilor centrale: "Până acum se vorbea de stoparea trendului de creştere a dobânzilor, însă acum devine puţin probabil acest lucru, ne aşteptăm la creşteri de dobânzi din partea tuturor băncilor centrale. Cred că BNR va încerca să amâne decizia aceasta. Dacă luna viitoare vom avea semne mai bune pe inflaţie, atunci BNR va mai aştepta cu creşterea dobânzii cheie, însă dacă inflaţia va continua să crească, atunci va creşte şi BNR rata dobânzii. Banca Naţională nu va putea să stea departe de decizia BCE, care urmează să crească dobânda. Însă acum totul este volatil, nu putem estima cu exactitate ce va fi".

În ultimele 12 luni, rata anuală medie de creştere a inflaţiei a fost de 14,9%, potrivit INS.

Preţurile alimentelor au avut o creştere anuală de 22,35% în februarie 2023, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,85%, iar creşterea înregistrată de preţurile mărfurilor nealimentare s-a situat la 12,7%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,45%. Preţurile serviciilor au crescut cu 10,4%, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,7%.

În luna februarie, indicele din care sunt excluse preţurile legumelor, fructelor, ouălor, combustibilului, energiei electrice, gazelor naturale şi produsele ale căror preţuri sunt reglementate, băuturile alcoolice şi tutunul a crescut cu 1,05% faţă de luna precedentă, mai arată datele INS.

La nivelul produselor alimentare, preţul zahărului a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de circa 63,6%, pe fondul unei creşteri lunare de 1,2%. La categoria "Alte legume şi conserve de legume" a fost înregistrată cea mai mare creştere lunară, de 7,9%, creşterea anuală fiind de 24,3%. Preţul uleiului a fost singurul din categoria alimentelor care a scăzut de la lună la lună, cu circa 1,6%.

De la an la an, preţul gazelor naturale a înregistrat cea mai mare creştere de la categoria produselor nealimentare, de 41,9%, iar preţul energiei electrice a avut o creştere anuală de până la 27,2. Creşterea anuală a preţurilor din categoria combustibililor a fost de 4,7%. De la lună la lună, preţul gazelor a stagnat, în timp ce energia electrică şi cea termică a înregistrat scăderi ale preţurilor cu puţin peste 1%.

La nivelul serviciilor, preţurile pentru apă, canal, salubritate au înregistrat cele mai mari creşteri anuale, de 24,2%, pe fondul unei creşteri lunare de 1,1%.

Banca Naţională a României a revizuit descendent, la 7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o rată a inflaţiei de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024. În noiembrie 2022, BNR estima că inflaţia va avea o rată de 11,2% la finalul acestui an.

Banca centrală a arătat, recent: "Rata anuală prognozată a inflaţiei IPC: semnificativ revizuită descendent până în T3 2024 (august), ca urmare a includerii în analiză a parametrilor noii scheme de plafonare a preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale. Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată pe o traiectorie continuu descendentă, menţinându-se însă la valori superioare intervalului ţintei centrale". Conducerea Băncii Naţionale estimează, aşadar, că rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat se va înscrie pe o traiectorie descendentă începând cu T2 2023, dar se va menţine la valori superioare intervalului ţintei: "Există motive pentru scăderea inflaţiei. Sunt efecte de bază, de exemplu creşterea de preţuri în aprilie anul trecut a fost de 3 şi ceva la sută. Ne aşteptăm prin luna mai, dacă nu apare alt şoc - atunci au fost şi şocul războiului şi majorări de preţuri - inflaţia de la 15% să coboare spre 11-10%".

Oficialii BNR subliniază următoarele riscuri la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflaţiei: "Evoluţiile mediului extern - reflectând îndeosebi implicaţiile războiului din Ucraina; Preţurile materiilor prime, ale bunurilor intermediare şi finale (îndeosebi componente energetice şi bunuri alimentare); Politica fiscală şi cea a veniturilor (posibile noi măsuri expansioniste, apropierea anului electoral, etape viitoare ale procesului de consolidare fiscală, absorbţia fondurilor europene); Piaţa muncii: noi presiuni de creştere a salariilor în contextul erodării puterii de cumpărare, penurie de forţă de muncă calificată în anumite sectoare, posibilitatea ca piaţa muncii să reflecte, cu un decalaj specific, încetinirea preconizată a dinamicii activităţii economice".

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut mai puţin decât se estima, în februarie, iar inflaţia de bază a crescut, sporind presiunile asupra Băncii Centrale Europene de a ţine sub control o inflaţie care este de patru ori mai mare decât ţinta sa de 2%.

Potrivit unei estimări preliminare publicate de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în cele 20 de ţări din zona euro a încetinit la 8,5% în februarie, de la 8,6% luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este sub estimările analiştilor, care mizau pe un nivel de 8,2%.

Încetinirea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile din energie au înregistrat o creştere de 13,7% în februarie, semnificativ mai mică decât cea de 18,9% înregistrată în luna precedentă, în timp ce inflaţia preţurilor alimentelor a urcat la 15% în februarie, de la 14,1% în luna precedentă.

Opinia Cititorului ( 13 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 05:38)
BNR minte cu nerușinare. Isărescu erodează economiile populației mințind în direct ca inflația a scăzut și va scădea la o cifra. Ministrul finanțelor minte și el la fel. Romanii ar trebui sa își retragă banii din bănci și din titlurile de stat cât mai repede.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 06:35)
  Si ce-ai vrea sa spuna? Trebuie sa -si vanda obligatiunile de stat cu 7,2% dobanda. Ai vrea sa spuna ca inflatia va fi 15, sau mai mult?
  Normal ca o sa spuna ca inflatia va fi 7%.
  Si anul viitor 4%...
  Inflatia scapata de sub control foarte greu se calmeaza, si nu fara remedierea cauzelor: dobanzi real negative, si buget de stat mereu pe deficit foarte mare intre incasari si cheltuieli.
  1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 10:14)
  Ce ne-am face daca nu ar fi experti in economie, asa ca tine. Alte idei fantasmagorice mai ai? :)))
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 06:45)
Mincinosi, la fel ca BCE.
3. Titlu
(mesaj trimis de Protaru în data de 14.03.2023, 09:55)
Nu inflatia ne'a inselat. Ne inselam singuri daca ne incredem in "expertii" care arunca "fumigene" pentru "bobor".
4. de inflatie n-a murit nimeni...
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 10:28)
Asta e filozofia BNR din 1995, așa -zis politica monetară de sprijinire a statului prin refinanțare la dobânzi mult sub inflație. Mai grav este ca bancile încă pun botul și împrumută statul, la fel populația.
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 14:15)
  Bancile pun botul pt ca dau populatiei 7% si apoi cu acei bani imprumuta statul cu 7.5%. Romanii pun botul pt ca n-au alternativa. Multi nu vor sa investeasca la bursa pt ca nu se pricep, nu vor sa se complice cu imobiliare, chiriasi, sau pamant agricol, arenda etc aurul nu-ti aduce nici o dobanda, si atunci mai bine pierd 7-8% pe an decat sa piarda 15%.
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 15:59)
  cand imobiliarele au cazut aurul cumpara 4 case!
  cand economia romaneasca a cazut aurul cumpara 5-8-10 angajati pe luna!
  aveti grija cu naratiunea "aurul nu ofera dividende"!
  Aurul se calculeaza in raport de schimb!
  Cunos caz concret in romania Cumparat aur in anii 60 inainte de panica in aur din 68-69 din romania (romanii la achizitie in bazar si peste tot se duceau sageata in achizite aur ca si cum ar fi simtit ce urma sa se intample) si ce crezi surpriza in 8-12 ani se adeverea cele banuite de unii investitori in 68-69!
  In anuu 82 videai aur si cumparai imobiliare pe acadele; dar asta nu este tot! schimbai aurul in dolari si in 90 pana in 96 cumparai iar imobiliare pe acadele!
  In crashu din 90 (resetul monetar) cu 3-4-5 grame tineai "sclavi" angajati!
  Sa ne amintim ce salarii in grame aur aveau romanii in 60 spre 70? sau in 50?
  Sa ne amintim ce "salarii" in mana fizic aveau romanii in 2005 (nu salariul minim declarat salariul real pe care il faceau romanii) era cata banetul in grame aur per luna... de la o baza minima de cv grame in 90 la o arcuire violenta pana in 2007!
  Ai grija ce vb de aur!
  El este activ suprem in piata!
  Fara "aur" nu exista "credit in piata" fara credit nu exista note circulate in piata inflate ce scot din circulatie monezile trecute!
  S c cret
  4.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 17:05)
  Da aurul nu produce nimic doar costuri eventual pt depozitare in siguranta. Daca luai aur acum 10 ani dadeai 1650 usd pe al acum e 1900 usd, dar au fost si multi ani cand erai pe pierdere in aur. In schimb actiunile produc dividende, pamantul arenda sau productie , imobiliarele chirie, pana si banii produc dobanda desi eu nu i-as recomanda. Aurul e mai mult pt speculatie, sau pt bancile centrale, pt diversificare dc esti super bazat, da poti nimeri perioade de crestere, dar de obicei acelea corespund si cu cresterea la imobiliare si actiuni. Eu de ex nu mi-as permite sa stau 10 ani fara nici un dividend, chirie, ceva si sa castig 15% dc vand acel aur tinut 10 ani.
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 18:23)
  ai grija la e piata te raportezi!
  daca vindeai imobiliare sau credit in bula de aur lei imobiliare in 2007 si cumparai aur lei in 2011-2012 cumparai linistit 4-5 bucati chiar 6 la unii dezvoltatori faliti;
  Ai auzit de ciclurile si trendurile: exces de productivitate si deficit de productie /productivitate pe sectoare si clase de active?!
  in 70 spre 80 si cv Romania a avut exces de productivitate /productie si excedent lichiditate (la saltea sau in conturi); excesul duce in fata la scadere cerere-randament-productie-> dat afara angajati cu milioanele si pocnire baloane de credit; singurele ce nu pocnesc sunt exact cele aflate in deficit exact cand in piata ai balta de excendente formate si acumulate; in crashul din 90 a fost deficit de aur in circulatie si deci aur in lei cotatie balon si forta de munca in grame aur prabusit (adica pe 3-4 grame pe luna tineai 1 angajat);
  Trebuie sa aorzi atentie in piete la ce se formeaza prea mult si la ce lipseste sau scade ca cerere; asa poti sa anticipezi in fata ce vor avea oamenii in piata mai mult si ce nu vor avea;
  Un exemplu bune: ma uit si vad cu se aduna betoane la greu =deci in fata o sa fie excedent de betoane; nu vad acum cumparare si minare la greu aud deci in fata o sa fie deficit; simplu; ma uit in piata si vad excedent de batrani deci in fata o sa fie deficit (atentie in functie de piete si regiuni cartiere); ma uit in fata si vad tinere fara calificare si salarii simultan vad batrani sau angajati pe salarii prea scumpe real = deci in fata o sa vad tineri intrati la munca pe venituri mici si "maturii/ batranii" pe salarii mari cate un sut in gur la somaj; ma uit in piata si vad in prezent oameni cu venituri mari si accesari credite maru = deci in fata risc ca oamenii sa isi piarde veniturile mari si sa ramana la gat cu credite mari cand tinerii din fata vor intra la concurenta pe salarii reale mici;
  Cand ai supraproductie duce la blocaje productie in fata; la vanzari in panici; la demisii si falimente; eu nu am vazut inca in lei aur supraproductie la minerit;
  ma uit si vad ce ceva vreme petrol in grame aur ieftin; mai ieftin ca in perioada 2000 in romania; ma uit si vad 1 bicicleta mult mai ieftina in grame aur chiar daca nu a fost minat mai mult aur; deci inseamna ca doar un balon de credit a diluat valoarea bicicletei in grame aur (adica credit mai mult a dus la scaderea bicicletei in grame aur si a dus la expresia nominala in sus a gramului de aur; deci vezi activul si pasvul de pe balante nu dispare; intotdeauna tre sa dea undeva; la fel si global net pe net tre sa dea zero).
  s c cret
  4.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 14.03.2023, 20:34)
  ma uit la Gold ( per ounce) to Oil Ratio - Historical ch art poate ma ajuti in traducerea graficului respectiv
  Cu respect
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 17:30)
BNR ne-a înșelat! Jos Isărescu și Ciuca!
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 18:29)
  Gresit!
  BNR nu ne-a inselat!
  A fost o manipulare in deflatia din 2020 ca oamenii sa isi circule agoniseala de la saltele si conturi!
  Nu Gov si Banca a "plouat banii" ci oamenii si-au plouat singuri agoniselile in circulatie; bnr doar a manipulat cu dobanda ca sa forteze circulatia.
  S c cret