În ultimii 20 de ani, în România a crescut ponderea femeilor în structura populaţiei ocupate şi în funcţiile de conducere, conform Monitorului Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Conform definiţiei internaţionale (BIM), populaţia ocupată cuprinde toate persoanele care desfăşoară o activitate economică sau socială, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salariu, plată în natură sau alte beneficii: salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali. La recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2021, totalul populaţiei ocupate din România era de 7.689.000 de persoane, în scădere cu 819.000 faţă de cea înregistrată la recensământul din 2011.
În intervalul dintre ultimele trei recensăminte ale populaţiei (2002, 2011, 2021), structura pe genuri a populaţiei ocupate a suferit transformări semnificative, în condiţiile în care ponderea femeilor în totalul acesteia a rămas relativ constantă, înregistrând o uşoară tendinţă de creştere, de la 44% la 46%.
Participarea femeilor în structurile de conducere (membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei, conducători şi funcţionari superiori) a crescut spectaculos, atât în sectorul public, cât şi în cel privat: 34% în 2002, 40% în 2011, 48% în 2021. În prezent, ponderea femeilor în categoria structurilor de conducere o depăşeşte pe cea din totalul populaţiei ocupate. Mai mult decât atât, proporţia persoanelor cu funcţii de conducere este mai mare în rândul femeilor ocupate decât în rândul bărbaţilor (3,14% dintre femeile ocupate sunt în structurile de conducere, în timp ce în rândul bărbaţilor procentajul celor cu funcţii de conducere este de 2,89%).
De asemenea, femeile sunt majoritare, şi ponderea lor este în creştere, în categoria specialiştilor din diverse domenii de activitate: dacă în 2002 femeile reprezentau 51% din specialişti, în 2021 procentajul a ajuns la 60%.
Cu toate acestea, rata ocupării femeilor pe piaţa muncii (59,1% din totalul populaţiei ocupate) este mult mai mică decât a bărbaţilor (77,7%) şi decât media ratei de ocupare a femeilor în UE (de 69,3% în 2022). România are printre cele mai mare diferenţe între sexe în privinţa ratei de ocupare.