Informarea şi dezinformarea asupra vaccinării anti-Covid. Strategii de apărare împotriva manipulărilor

Începerea campaniei de vaccinare anti-Covid-19 la nivel mondial a venit ca un val de optimism pentru mulţi dintre noi. Vestea începutului vaccinării a redat speranţa că, într-o zi nu foarte îndepărtată, vom putea să ne reluăm obiceiurile, să călătorim, să socializăm, iar economia să se redreseze. Cu toate acestea, în jurul vaccinurilor anti-Covid-19 planează încă incertitudinea şi nesiguranţa care au dus la apariţia unor teorii ale conspiraţiei pe fondul dezinformărilor şi ştirilor false.

De la îndoiala cu privire la existenţa virusului, la decesele survenite la scurt timp după vaccinarea împotriva Covid-19 şi până la implantarea cu cipuri 5G, toate aceste teorii plutesc în jurul campaniei de vaccinare şi împart populaţia în pro şi contra vaccinării.

În plus, abundenţa de informaţii legate de pandemie şi vaccinarea împotriva Covid care circulă pe internet şi pe platformele de socializare nu fac decât să debusoleze şi să îngreuneze informarea corectă a populaţiei. Mulţi pot cădea rapid în capcana unor ştiri care nu au la bază o sursă credibilă, iar evaluarea calităţii şi exactităţii informaţiilor găsite devine o sarcină dificilă în contextul în care relaţiile dintre noi s-au mutat mai mult în online.

Se ridică întrebarea unde putem găsi informaţii exacte, care sunt sursele pe care te poţi baza şi mai ales dacă dovezile ştiinţifice care susţin informaţiile sunt reale.

Raportul "Dincolo de aparenţe: naraţiuni despre vaccinul Covid-19, dezinformare şi deficite de date pe Social Media" întocmit de First Draft, o coaliţie non-profit internaţională care luptă împotriva dezinformărilor, şi publicat în luna noiembrie a anului trecut, a scos la iveală că izbucnirea epidemiei de coronavirus a dezvăluit amploarea numărului de informaţii sanitare înşelătoare sau false din spaţiul online, care pot pune viaţa oamenilor în pericol.

Dezinformarea online a crescut reticenţa multor oameni vis-a-vis de vaccinul anti-Covid-19 şi de vaccinuri în general, erodând chiar niveluri de încredere în instituţii de ştiinţă şi medicină, după cum mai reiese din raport.

Deşi teoriile conspiraţioniste privind vaccinurile sunt o prezenţă veche în dezbaterile online, criza sanitară a accentuat preocuparea pentru acest subiect, iar postările care contestă siguranţa vaccinurilor s-au multiplicat pe platformele de socializare.

Raportul arată că tacticile sunt diversificate, iar temele din discursurile utilizate în Social Media relevă complexitatea ecosistemului informaţional privind vaccinurile.

"Indiferent de tactici ori teme - «actorii răi» exploatează în principal «deficitul de date», în condiţiile unei cereri de informaţii mari şi a unei oferte reduse de informaţii credibile. Când oamenii nu pot accesa cu uşurinţă informaţii fiabile despre vaccinuri şi când lipsa de încredere în actorii şi instituţiile responsabile cu gestionarea vaccinării este mare, dezinformările umplu rapid vidurile de informaţie", informează raportul First Draft.

Deinformarea şi ştirile false au devenit o problemă atât de gravă încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a creat o secţiune pe site-ul său oficial dedicată combaterii acestei probleme şi promovării surselor de informare de încredere.

OMS precizează că suntem cu toţii expuşi zilnic unei cantităţi uriaşe de informaţii legate de COVID-19 şi nu toate sunt fiabile. Organizaţia formulează câteva sfaturi pentru a face diferenţa între ştirile false şi cele adevărate şi a opri răspândirea dezinformării.

OMS susţine că din cauza COVID-19, majoritatea dintre noi avem un nou cuvânt în vocabular: epidemiologie. Este ramura ştiinţei medicale care se ocupă de modul în care bolile sunt transmise şi pot fi controlate într-o populaţie. Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că este timpul să învăţăm un alt cuvânt nou: infodemiologie.

"Ca oameni, suntem o specie curioasă şi inovatoare. Vrem să înţelegem lumea din jurul nostru şi să fim la curent cu provocările cu care ne confruntăm şi cum să le depăşim. Unul dintre modurile în care facem acest lucru este căutarea şi schimbul de informaţii - multe dintre ele. Chiar şi oamenii de ştiinţă din întreaga lume lucrează din greu pentru a ţine pasul cu miile de studii care au fost publicate de când a apărut COVID-19. Dar nu sunt doar studii ştiinţifice. Există, de asemenea, comunicări oficiale din partea guvernelor şi agenţiilor de sănătate din întreaga lume. Apoi, există articole de ştiri şi articole de opinie şi mesaje de la vloggeri, bloggeri, podcasteri şi influenceri ai reţelelor sociale. Puteţi vedea, de asemenea, informaţii partajate de prieteni şi familie pe reţelele sociale sau în aplicaţiile de mesagerie. Toate acestea se numesc infodemie: o inundaţie de informaţii despre pandemia COVID-19. Infodemiologia este studiul acelor informaţii şi modul de gestionare a acestora", arată pe platforma sa OMS.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a formulat şi câţiva paşi de urmat pentru a uşura navigarea în acest val de informaţii şi pentru a decela în cine şi în ce să avem încredere:

• 1. Evaluaţi sursa

Cine v-a împărtăşit informaţiile şi de unde le-a obţinut? Chiar dacă este vorba de prieteni sau familie, trebuie totuşi să le verificaţi sursa, ne sfătuieşte OMS. Pentru a verifica conturile de reţele sociale false, uitaţi-vă la cât timp au fost active profilurile, numărul de adepţi şi cele mai recente postări. Pentru site-uri web, verificaţi paginile "Despre noi" şi "Contactaţi-ne" pentru a căuta informaţii de bază şi detalii legitime de contact.

Când vine vorba de imagini sau videoclipuri, faceţi-vă un obicei să le verificaţi autenticitatea. Pentru imagini, puteţi utiliza instrumentele de căutare inversă a imaginilor furnizate de Google şi TinEye. Pentru videoclipuri, puteţi utiliza YouTube DatViewer de la Amnesty International, care extrage miniaturi pe care le puteţi introduce în instrumentele de căutare inversă a imaginilor.

Alte indicii conform cărora o sursă poate fi nesigură sau inexactă includ un design vizual neprofesional, o ortografie şi o gramatică slabe sau utilizarea excesivă a tuturor majusculelor sau a punctelor de exclamare.

• 2. Treceţi dincolo de titluri

Titlurile pot fi intenţionat senzaţionale sau provocatoare pentru a obţine un număr mare de clikuri. Citiţi mai mult decât titlul unui articol - mergeţi mai departe şi priviţi întreaga poveste. Căutaţi informaţii mai mult decât pe reţelele de socializare - consultaţi surse tipărite precum ziare şi reviste şi surse digitale precum podcast-uri şi site-uri de ştiri online. Diversificarea surselor vă permite să obţineţi o imagine mai bună a ceea ce este sau nu de încredere.

• 3. Identificaţi autorul

Căutaţi numele autorului online pentru a vedea dacă acesta este real sau credibil.

• 4. Verificaţi data

Când întâlniţi informaţii, puneţi-vă aceste întrebări: Este o poveste recentă? Este actualizat şi relevant pentru evenimentele actuale? A fost folosit un titlu, o imagine sau o statistică în afara contextului?

• 5. Examinaţi dovezile justificative

Poveştile credibile susţin afirmaţiile lor cu fapte - de exemplu, citate de experţi sau linkuri către statistici sau studii. Verificaţi dacă experţii sunt fiabili şi că linkurile susţin de fapt povestea.

• 6. Verificaţi prejudecăţile

Cu toţii avem părtiniri, iar acestea influenţează modul în care vedem ce se întâmplă în jurul nostru. Evaluează-ţi propriile prejudecăţi şi de ce s-ar putea să fi fost atras de un anumit titlu sau poveste. Care este interpretarea ta despre aceasta? De ce ai reacţionat la asta în felul acesta? Îţi provoacă presupunerile sau îţi spune ce vrei să auzi? Ce ai învăţat despre tine din interpretarea sau reacţia ta?

• 7. Apelaţi la cei care pot verifica faptele

Când aveţi dubii, consultaţi organizaţiile de verificare a faptelor de încredere, cum ar fi Reţeaua internaţională de verificare a faptelor şi ştirile globale axate pe o informare corectă, inclusiv Associated Press şi Reuters.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii mai precizează că putem să ne gândim la ştirile false şi la dezinformare ca având acelaşi mod de răspândire ca al viruşilor. O persoană ar putea transmite ştiri false prietenilor şi familiei lor, iar apoi o parte dintre aceştia le vor împărtăşi mai multor prieteni şi familiei şi, înainte de a afla, informaţiile potenţial dăunătoare sau periculoase preiau fluxul de ştiri al tuturor.

OMS consideră că la fel cum ne putem proteja împotriva COVID-19 prin spălarea mâinilor, distanţarea fizică şi măşti, putem încetini răspândirea dezinformării şi dezinformării, practicând o igienă a informaţiilor. Cele mai sigure surse de informare în cazul pandemiei şi vaccinării rămân Ministerele de Sănătate ale fiecărei ţări şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Tototdată, OMS a transmis că a lucrat îndeaproape cu mai mult de 50 de companii digitale şi platforme de socializare, inclusiv Facebook, Twitter, LinkedIn, TikTok, Twitch, Snapchat, Pinterest, Google, Viber, WhatsApp şi YouTube, pentru a se asigura că mesajele de sănătate bazate pe ştiinţă din organizaţie sau din alte surse oficiale apar primele atunci când oamenii caută informaţii legate de COVID-19. OMS a colaborat, de asemenea, cu Guvernul Regatului Unit pentru o campanie digitală de sensibilizare a dezinformării în jurul COVID-19 şi pentru a încuraja persoanele să raporteze conţinut online fals sau înşelător. În plus, OMS creează instrumente pentru a amplifica mesajele de sănătate publică - inclusiv chat-ul său OMS Health Alert, disponibil pe WhatsApp, Facebook Messenger şi Viber - pentru a oferi cele mai recente ştiri şi informaţii despre modul în care indivizii se pot proteja pe ei înşişi şi pe ceilalţi de COVID-19.

Şi Uniunea Europeană se află într-o luptă continuă împotriva ştirilor false şi a dezinformării.

Site-ul oficial al UE informează: "Mulţi răspândesc mesaje antivaccinare care nu se bazează pe dovezi ştiinţifice. Acestea induc teama, cauzând un prejudiciu important pentru sănătatea publică. Afirmaţiile nefondate potrivit cărora vaccinurile ar modifica ADN-ul sau i-ar otrăvi pe pacienţi - în sprijinul cărora se aduc argumente îndoielnice sau teorii nedovedite ştiinţific - sunt suficiente pentru a-i speria şi a-i determina pe oameni să respingă ideea vaccinării, lucru care i-ar putea proteja de complicaţii medicale severe sau care le-ar putea chiar salva viaţa. COVID-19 s-a dovedit a fi un virus extrem de periculos, oamenii de ştiinţă şi virusologii fiind supuşi unei presiuni fără precedent în încercarea de a găsi un antidot şi de a-l distribui cât mai rapid posibil".

Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor săi, UE a întocmit o listă cu site-urile care oferă informaţii oficiale, considerate sigure, din fiecare ţară UE.

De asemenea, Guvernul României a decis la începutul pandemiei să închidă site-urile care publicau ştiri false despre Covid-19 sau care dezinformau.