Guvernul se concentrează pe proiectele de infrastructură, deoarece ţara noastră suferă la acest capitol în orice domeniu, iar în acest moment România are nevoie de autostrăzi şi căi ferate, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa pe care a avut-o ieri, cu premierul Ludovic Orban şi cu o parte din membrii Cabinetului, a cărei temă principală a fost Planul Naţional de rezilienţă şi redresare economică.
Preşedintele Klaus Iohannis a precizat: "Este vorba despre planul pe care îl pregătim pentru a atrage fondurile europene negociate în urmă cu câteva săptămâni şi care sunt necesare pentru redresarea economiei naţionale. Guvernul lucrează la identificarea proiectelor ce vor fi incluse în acest plan şi este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate aceste proiecte să fie eligibile. Este nevoie de o serie lungă de acte normative ce sunt necesare pentru a fi în situaţia să aplicăm efectiv pentru aceşti bani europeni. (...) Autostrăzile sunt foarte importante. În acest domeniu pot spune că suntem foarte avansaţi. Avem mai multe tronsoane de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiectele de solicitare a banilor europeni".
Şeful statului a spus că alte domenii importante sunt agricultura şi protecţia mediului. În privinţa agriculturii, preşedintele a arătat că fermierii din ţara noastră au nevoie de susţinere din partea statului, deoarece, pe lângă problemele cauzate de pandemie, ei se confruntă şi cu dificultăţile generalte de seceta din primăvară.
"Lucrăm pe două direcţii importante. În prima, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetarp fonduri substanţiale ce vor fi acordate cu titlu de despăgubire fermierilor afectaţi de secetă. A doua direcţie priveşte pregătirea unor proiecte europene menite să prevină astfel de situaţii. Lucrăm intens la elaborarea unor proiecte ce vizează sistemul de irigaţii, combaterea secetei, combaterea deşertificării, proiecte de vin să îmbunătăţească întreg cadrul din acest domeniu, să înlesnească munca fermierilor şi care vor avea o componentă importantă de protecţia mediului", a declarat Klaus Iohannis.
Recent, premierul Ludovic Orban a spus că Planul Naţional de rezilienţă şi redresare economică trebuie adoptat până la 1 octombrie 2020.
"În privinţa absorbţiei fondurilor din cadrul acestui program de 34 miliarde euro, ea trebuie să se realizeze în perioada 2021-2023, mai precis 70% din fonduri trebuie contractate în primii doi ani. Solicit fiecărui ministru să trateze ca prioritate zero pregătirea acestor programe şi pregătirea dispozitivelor de absorbţie a fondurilor europene. Trebuie să operăm clarificări şi simplificări cu privire la proceduri şi să pregătim resursa umană, pentru absorbţia în perioada 2021-2023, când finalizăm proiectele începute pe exerciţiul bugetar multianual 2014-2020 şi trebuie să asigurăm contractarea tututor sumelor pe Next Generation EU şi să începem contractarea proiectelor pe cadrul financiar multianual 2021-2027", le-a transmis premierul membrilor Guvernului.
Conform negocierii de la Bruxelles, cele 33,5 miliarde euro din fondul NextGenerationEU alocate ţării noastre vor fi defalcate astfel:
- 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru Redresare şi Rezilienţă (reforme structurale şi investiţii)
- 1,4 miliarde euro pentru programul ReactEU (politică de coeziune)
- 650 milioane euro fonduri suplimentare pentru Dezvoltare rurală
- 1 miliard euro pentru Fondul pentru o Tranziţie Justă
Constituirea fondului NextGenerationEU este o premieră în istoria Uniunii Europene, pentru că se va baza pe împrumuturi făcute de Comisia Europeană în numele întregii Uniuni, la dobânzi mult mai bune decât ar fi putut atrage majoritatea statelor membre de pe pieţele financiare.