Infrastructura ANIF, cesionată gratuit organizaţiilor de desecare şi drenaj

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale (MADR) propune ca infrastructura ce aparţine Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) din judeţele Braăila, Călăraşi, Galaţi şi Teleorman să fie cedată gratuit timp de cinci ani (cu posibilitatea de prelungire până la 25 de ani) organizaţiilor agricole din zonele respective. Cele cinci proiecte normative se referă în principal la staţiile de desecare şi la cele de pompare şi evacuare a apei. Beneficiarii proiectului vor fi Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Călăraşi Râul, judeţul Călăraşi; Organizaţia de desecare şi drenaj Tău Folteşti, judeţul Galaţi; Organizaţia de desecare şi drenaj Interagro nr. 13 Seaca, judeţul Teleorman; Organizaţia de desecare şi drenaj Insula Mare a Brăilei, din judeţul Brăila; Organizaţia de desecare şi drenaj Borcea de Sus în Compartimentul II, judeţul Călăraşi.

În notele de fundamentare, MADR susţine că, potrivit legii, aceste bunuri pot fi date în administrare sau în folosinţă şi pot fi concesionate ori închiriate. Ministerul a ales să le ofere în folosinţă gratuită până la 30 de ani pentru a-şi reduce costurile de administrare, exploatare, reparare şi întreţinere. Motivaţia oferită pentru proiectul legislativ a fost catalogată drept vagă de către opinia publică care a cerut explicaţii suplimentare din partea MADR. Mai mult, propunerile au ridicat suspiciuni deoarece două dintre organizaţii sunt conectate cu doi dintrei cei mai înstăriţi oameni de afaceri din sectorul agricol, respectiv domnul Culiţă Tărâţă şi Ioan Niculae.

Astfel, Organizaţia de desecare şi drenaj Interagro nr. 13 Seaca şi Organizaţia de desecare şi drenaj Insula Mare a Brăilei includ firme ale celor doi oameni de afaceri. Culiţă Tărâţă este preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, fiind cunoscut pentru contractul de arendă a Insulei Mari a Brăilei, una dintre cele mai controversate afaceri din agricultura României. Ioan Niculae deţine grupul InterAgro şi are afaceri cu cereale şi uleiuri brute.

Potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate în această vară cu privire la atribuţiile ANIF, utilizatorii infrastructurii de irigaţii a agenţiei pot deveni proprietari abia după o perioadă de cinci ani de comodat. În acest context, noile proiecte ar putea fi mai degrabă un "premiu de consolare" oferit organizaţiilor agricole care au investit în ultimii ani în infrastructura de irigaţii ANIF şi s-au ales cu încă cinci ani fără drept de proprietate asupra acesteia.

Ioan Niculae, care deţine grupul Interagro, ne-a spus că, în ciuda celor vehiculate în media, Ministerul Agriculturii nu va face nicio favoare oamenilor de afaceri prin aceste propuneri legislative. Domnia sa susţine că cei din MADR încearcă să-i priveze pe cei care au investit până acum în infrastructura ANIF de subvenţiile europene, refuzându-le dreptul la proprietate. Domnul Niculae a ţinut să puncteze că organizaţiile agricole au făcut demersuri pe lângă Banca Mondială, Comisia Europeană şi primul ministru Victor Ponta cu privire la noile atribuţii ANIF. "Organizaţiile de udători precum şi cele de desecare şi drenaj au fost cele care au suportat cheltuielile cu refacerea infrastructurii ANIF din teritoriu. Având în vedere acest lucru cred că aceştia ar trebui să le poată folosi", ne-a spus Ioan Niculae.

Domnul Lucian Buzdugan, director general al Agricost, companie ce are în concesiune terenul agricol din Insula Mare a Brăilei, ne-a explicat că organizaţiile de desecare şi drenaj au cerut să le fie date în folosinţă staţiile de la ANIF cu mult timp înainte ca ministerul să se hotărască să propună actele normative.

Domnia sa ne-a explicat că odată ce infrastructura de irigaţii a fost dată în folosinţă ar fi fost normal ca acelaşi lucru să se întâmple şi cu canalele de desecare şi drenaj. "Până acum costurile noastre au fost foarte mari tocmai pentru că aveam cesionate canalele de irigaţii, dar nu şi cele de drenaj, iar ANIF nu avea banii să investească în cele din urmă", a spus Lucian Buzdugan.

Potrivit proiectelor legislative, în cazul în care MADR va constata după primii cinci ani proasta administrare a bunurilor, atunci dreptul gratuit de folosinţă a infrastructurii de irigaţii va fi retras. În cazul în care organizaţiile îşi vor îndeplini obligaţiiile ce le revin, ele vor putea folosi gratuit infrastructura încă 25 de ani.