Infrastructura mare, între fondurile europene şi veniturile bugetare

Infrastructura este sublimă pe hârtie, prin prisma contractelor de finanţare semnate, din punctul de vedere al autorităţilor, dar lipseşte cu desăvârşire din punctul de vedere al mediului de afaceri, al investitorilor şi antreprenorilor din ţara noastră. Acesta este mesajul desprins din dezbaterile aprinse care au avut loc, ieri, între reprezentanţii Guvernului şi cei ai mediului de afaceri, la cea de-a doua ediţie a evenimentului Upgrade Romania.

În deschiderea dezbaterii, vicepremierul Daniel Suciu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a precizat că instituţia pe care o conduce are în derulare 17.000 de obiective de investiţii, atât cu fonduri de la bugetul de stat, cât şi cu fonduri europene. În privinţa investiţiilor pe fonduri europene, ministrul Dezvoltării Regionale consideră că, pentru viitorul exerciţiu bugetar european multianual 2021-2027, autorităţile trebuie să îşi mai facă mai bine temele, pentru a nu mai pierde un an şi jumătate, aşa cum s-a întâmplat în actualul cadru de finanţare. Vicepremierul a recunoscut că există şi dificultăţi, atât în implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, cât şi a proiectelor cu finanţare de la bugetul Uniunii Europene.

Daniel Suciu a mai spus: "Avem şi autorităţi locale care beneficiază de fonduri guvernamentale şi nu folosesc banii aşa cum ar trebui. Vă asigur că n-am ezitat şi nu voi ezita să iau măsurile care se impun, chiar dacă acest lucru înseamnă inclusiv dosare penale trimise la instituţiile statului. Nimeni nu are voie să îşi bată joc de banul public, indiferent de numele celui care o face".

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, i-a asigurat pe cei prezenţi la dezbatere că există finanţare pentru toate proiectele aflate în derulare şi a precizat că este nemulţumit că, şi în acest an, nu va fi cheltuită, în totalitate, suma alocată pentru investiţii, în bugetul de stat, adică 21 miliarde de lei (5% din Produsul Intern Brut). Conform ministrului de resort, cauzele acestui semi-eşec sunt combinate şi privesc administraţia publică şi partea slabă de conducere care conduc la lipsa implementărilor pe proiectele de infrastructură mare.

Eugen Teodorovici a precizat: "Avem documentaţii de atribuire foarte prost făcute şi de aici apar multe probleme, multe clarificări. Când se ajunge la evaluarea ofertelor, din cauza echipelor slabe intervine teama de a elimina firmele care nu corespund, care nu trebuie lăsate mai departe în procesul de achiziţie. Culmea, aceste firme câştigă multe dintre contracte şi, după aceea, constatăm la implementare că nu au cum să implementeze, din cauza unor motive pentru care ar fi trebuit să fi fost date afară la momentul evaluării. Dar nimeni nu vrea să îşi asume aceste lucruri. Această lipsă de asumare, de răspundere, această teamă de a aplica legea şi neînţelegerea motivului pentru care funcţionarul public este angajat în administraţie reprezintă marile noastre probleme".

• Antreprenorii români, descalificaţi la achiziţiile publice

Ministrul Finanţelor a mai spus că şi-ar dori să vadă mai multe firme din ţara noastră contractând lucrările de infrastructură, deoarece societăţile mari de construcţii care vin în ţara noastră lucrează cu subcontractori români.

În legătură cu acest aspect, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrii a României, a precizat: "Statul nu cunoaşte investitorii autohtoni şi nu face tot ce trebuie pentru a nu-i descalifica din primul paragraf al caietului de sarcini. Ştim că nu putem da legislaţie pentru capitalul românesc, dar măcar să nu îi descalificăm din start. Avem 71 de privaţi cu cifră de afaceri de peste 100 milioane euro fiecare, 120 de privaţi români cu cifră de afaceri cuprinsă între 50 şi 100 de milioane de euro şi vă pot enumera şi alte statistici în ordine descrescătoare. Dacă am cunoaşte capabilităţile acestora, probabil vom reuşi să îi calificăm la aceste licitaţii publice".

Daraban a menţionat că, la 15 iulie 2019, erau 706.144 de firme care au depus bilanţul la organele fiscale, iar dintre acestea, 644.908 sunt microîntreprinderi, care nu au aparatul juridic necesar pentru descâlcirea sutelor de articole din cele patru legi ale achiziţiilor publice.

O altă problemă care îl nemulţumeşte pe preşedintele CCIR o reprezintă faptul că autorităţile nu fac mai mult pentru marii investitori străini, care doresc să îşi reloce unele afaceri în urma Brexitului. Mihai Daraban a spus: "Noi privim la investitor cum să îl jecmănim la metru pătrat, la vânzarea terenului pe care urmează să reloce o afacere. În acest timp, investitorii care vin pe producţie doresc să blocheze banii în tehnologie şi nu în metrul pătrat de teren, aşa cum visăm noi. Avem o orientare spre easy-money şi, probabil că, din cauza exproprierilor, stagnăm cu construcţia autostrăzilor şi dezvoltarea infrastructurii".

Referitor la antreprenorii români, Răzvan Cuc, ministrul transporturilor a precizat că el a introdus un nou standard contractual: plata subcontractorilor din ţara noastră la lucrările de mare infrastructură.

Ministrul Transporturilor a spus: "Societăţile mari străine au venit cu laptopuri, cu know-how şi cu firme de avocaţi. Dar cu ce lucrează în România? Au venit şi au subcontractat lucrările, dar au uitat să plătească antreprenorii români. Vorbim despre firme străine, cu experienţă managerială, dar care nu au experienţă în construit".

Răzvan Cuc a mai spus că pentru funcţionarea lucrurilor este nevoie de eficienţă administrativă şi de aceea a demarat un amplu program de reducere a personalului în companiile din subordinea ministerului pe care îl conduce. Astfel, la Tarom vor fi disponibilizaţi peste 300 de angajaţi, iar acelaşi lucru se va întâmpla şi la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

În privinţa restructurărilor de la CNAIR, Cuc a precizat: "Păi cum să funcţioneze lucrurile la CNAIR, când pe un document care ajunge la director sunt nouă semnături? Iar în companie sunt 32 de directori. 32! Nu mai bine îi scoatem pe şantiere să monitorizeze lucrările de infrastructură?".

El a spus că, în acest moment, companiile din cadrul Ministerului Transporturilor au lansate proiecte în valoare de 10 miliarde euro pe infrastructura rutieră, feroviară, aeriană şi navală.

• Fondurile europene, insuficiente pentru nevoile României

În legătură cu aceste proiecte şi cu finanţarea europeană acordată, Roxana Mânzatu, ministrul Fondurilor Europene, a spus că Ministerul Transporturilor este principalul actor pe programul operaţional de infrastructură mare şi că în acest moment 91% din proiectele de infrastructură au semnate contractele de finanţare.

Mânzatu a precizat că, din păcate, din cele 11 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană pentru ţara noastră pe POIM, doar 5 miliarde au fost trimise pentru infrastructura rutieră, feroviară, navală şi aeriană. Restul sumei este alocat lucrărilor privind reţelele de apă şi canalizare, managementului integrat al deşeurilor şi proiectelor privind eficienţa energetică.

Ministrul Fondurilor Europene a spus: "Aceşti bani nu acoperă nevoia noastră pentru lucrările din infrastructură. Avem contracte de finanţare pentru 76 de investiţii în infrastructura de transport, în valoare totală de 5,37 miliarde euro. În acest moment evaluăm încă 51 de proiecte, care sperăm că le vom contracta în perioada următoare şi vom obţine finanţarea necesară. Până la sfârşitul acestui an, vom trimite la Comisia Europeană alte două proiecte mari: finanţarea loturilor 1, 4 şi 5 din autostrada Sibiu-Piteşti - în valoare totală de 982 milioane euro - şi varianta de ocolire a municipiului Bacău".

Mânzatu s-a declarat nemulţumită şi de modul în care s-a lucrat la anumite proiecte, care au stagnat între 2 şi 4 ani, nefiind nici acum trimise, spre aprobare, contractare şi finanţare la Comisia Europeană.

• Construcţii nepurtătoare de valoare adăugată

Investiţiile majore cer timpi lungi de realizare şi implică programare bugetară multianuală, a afirmat, îm cadrul dezbaterii, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal. Domnia sa a precizat că autorităţile nu pot miza doar pe fondurile europene, ci şi pe venituri şi resurse interne.

Daniel Dăianu a spus: "Există o risipă mare în investiţii, elefanţi albi - gen constucţii de stadioane pe zeci de milioane de euro pentru echipe de liga a treia - şi avem o treabă de mântuială din partea unor constructori. Avem probleme cu bugetul public. Faptul că respectăm ţinta de deficit de 3% nu înseamnă nimic faţă de presiunile existente pe buget şi faţă de deficitul de resurse. Pentru investiţiile publice este nevoie de spaţiu fiscal, iar România nu îşi permite ceea ce poate să facă o ţară unde se emite monedă de rezervă".

Preşedintele Consiliului Fiscal susţine că multe dintre investiţii au fost blocate de prevederile OUG 114/2018, pe care o consideră o eroare şi le cere celor care au fost la originea acestui act normativ să accepte că au greşit.

În privinţa investiţiilor în infrastructură, domnia sa consideră că trebuie investit şi în domeniul securităţii cibernetice. Dăianu a precizat: "Robusteţea unei ţări nu se măsoară numai în kilometrii de autostradă şi de drumuri, ci şi în modul în care îţi poate apăra infrastructura de bază, critică. Dacă sunt paralizate utilităţile publice din cauza unor atacuri informatice, atunci ţara respectivă are o mare problemă".

Şeful Consiliului Fiscal consideră că este nevoie de un program investiţional care să asigure unitatea şi coezivitatea între toate regiunile ţării. El a susţinut că este inadmisibil să nu avem o autostradă care să lege estul ţării de vestul Europei, iar acest lucru a fost cauzat de o insuficienţă instituţională şi de o lipsă de viziune a autorităţilor din ultimii 30 de ani.

• Parteneriatul public-privat în infrastructură, o sursă de creştere a datoriei publice

Daniel Dăianu a criticat intenţia actualului guvern de a realiza lucrări de infrastructură mare prin intermediul parteneriatelor pulic-privat. Domnia sa a spus: "Eu nu spun că este o fantezie să mizezi pe investiţiile private în infrastructură, dar nu se asigură infrastructura de bază care se construieşte exclusiv prin resurse publice. Iar resursele publice înseamnă buget. Parteneriatele public-privat reclamă garanţii publice, de stat, care afectează datoria publică. Nu există investitor privat care să nu ceară garanţii publice într-o formă sau alta. De exemplu, băncile mari nu se implică în proiecte de infrastructură mare pe socoteala lor. Ele finanţează proiecte ale statului, dar cer garanţii".

Preşedintele Consiliului Fiscal susţine că investiţiile mari în infrastructură nu pot fi asigurate nici de Bursa de Valori Bucureşti, instituţie care poate doar să finanţeze antreprenorii din domeniu.

Dăianu susţine că pentru a avea resurse pentru proiectele de infrastructură, este nevoie de creşterea veniturilor bugetare, de existenţa unei bănci de promovabilitate sau de dezvoltare şi de un fond de dezvoltare, dar care să nu greveze bugetul de stat şi nici dezvoltarea companiilor publice incluse în el.

Forin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România(CNIPMMR) a afirmat că în acest moment nu există nicio autostradă construită în ultimii 30 de ani şi nici o investiţie majoră finalizată în infrastructura de transport şi nu numai. El consideră că statul ar trebui să lucreze cu antreprenorii care iau decizii, care se implică şi care au experienţă în construcţii şi să folosească datele pe care le are la dispoziţie.

Florin Jianu i-a solicitat ministrului finanţelor să constate care sunt cauzele pentru care execuţia bugetară pe investiţii a fost mai mică în ultimii ani comparativ cu alocarea iniţială şi a spus că ar trebui ca autorităţile să se concentreze pe proiecte clare, definite, pe care să le finalizeze.

El a concluzionat că singurele şanse de dezvoltare a ţării sunt educaţia şi antreprenoriatul, deoarece ele aduc valoare adăugată tuturor proiectelor derulate.