English
Francezii care s-au împrumutat în franci elveţieni (CHF) la subsidiara franceză BNP Paribas au fost prejudiciaţi, deşi, până acum, nu au fost în situaţia să plătească niciun euro în plus faţă de graficul iniţial de rambursare, a decis o instanţă franceză.
Judecătorii Curţii de Apel din Limoges au considerat banca vinovată, motivând sentinţa definitivă pronunţată într-unul din procesele deschise de clienţi împotriva BNP Paribas Personal Finance prin faptul că prejudiciul este pierderea şansei de către client să ia un împrumut clasic, fără risc valutar, după cum arată presa străină.
Cea mai mare bancă din Franţa a fost acţionată în judecată, în civil, de sute de clienţi, instanţele pronunţând mai multe decizii în favoarea consumatorilor.
În Franţa, ratele debitorilor nu au crescut odată cu explozia francului elveţian în raport cu euro, aşa cum s-a întâmplat în ţara noastră. Singura problemă a clienţilor este că, odată cu întărirea CHF, a crescut soldul de rambursat şi, automat, s-a prelungit perioada de plată a ratelor, rămase constante.
Printre altele, Curtea de Apel Limoges a motivat: "Chiar dacă e adevărat că banca nu putea să prevadă iminenţa crizei financiare din 2008 la data ofertei de împrumut, totuşi riscul unei decroşări a euro în raport cu francul elveţian nu putea fi eludat, din cauza puternicelor diferenţe dintre economia zonei Euro şi cea a Elveţiei, ţară bogată a cărei economie atrage capitaluri.
(...) Banca, care nu l-a alertat pe împrumutat în legătură cu acest risc susceptibil să îi provoace supraîndatorarea şi ruinarea patrimoniului debitorului, nu şi-a îndeplinit în mod evident obligaţia de punere în gardă, informaţia furnizată clientului în termeni cu o tonalitate liniştitoare nefiind de natură să îi provoace acestuia o conştientizare suficientă a pericolului potenţial conţinut de produsul complex conceput de bancă. (...) Această lipsa de punere în gardă este cu atât mai prejudiciabilă cu cât împrumutul era propus unei persoane fizice care nu avea surse de venit în ţara a cărei moneda fusese aleasă ca monedă de cont, iar clientul nu avea motivaţie speculativă. (...) Prejudiciul cauzat de neîndeplinirea de către bancă a obligaţiei de punere în gardă constă în pierderea şansei pe care debitorul ar fi avut-o de a nu contracta acest împrumut şi de a evita situaţia de îndatorare în care a ajuns din cauza operaţiunii ce i-a fost propusă. Curtea condamnă societatea BNP Paribas Personal Finance să îi plătească domnului (...) suma de 45.000 euro cu titlu de daune interese. Condamnă societatea BNP Paribas Personal Finance să îi plătească domnului (...) o alocaţie de 5.000 euro (...). Condamnă societatea BNP Paribas Personal Finance la plata cheltuielilor de judecată din prima instanţă şi din apel".
BNP Paribas PF nu a contestat această decizie.
Prima decizie definitivă pe această speţă a fost pronunţată de Tribunalul de Înaltă Instanţă Bordeaux în aprilie 2013, aceasta fiind urmată de o alta, a Tribunalului de Înaltă Instanţă Paris, care acuza banca de faptul că nu şi-a informat corect clienţii.
În Franţa există şi sentinţe de îngheţare a cursului şi de conversie a creditului din CHF în euro.
Şi magistraţii din Paris şi din Nisa au dat câştig de cauză clienţilor. Tribunalul de Înaltă Instanţă Nisa a pronunţat, în februarie 2015, o decizie de despăgubire a împrumutaţilor.
BNP Paribas a încercat să conteste legitimitatea cererilor clienţilor, spunând că, atâta vreme cât ratele lunare de plată nu au crescut, ci doar soldul final de rambursat - care astăzi este mare pentru că francul s-a întârit, dar că, dacă francul va scădea, atunci şi soldul va coborî -, nu se cunoaşte supracostul final al creditului şi, în consecinţă, nu se ştie care este valoarea prejudiciului.
Cu toate acestea, instanţa a stabilit că prejudiciul a fost deja produs, respectiv pierderea şansei de a nu fi apelat la un astfel de produs şi de a fi contractat un credit fără risc valutar.
Câteva sute de clienţi cu credite în CHF sunt reprezentaţi de avocatul parizian Charles Constantin-Vallet, care cere băncii în instanţă, în numele clienţilor, 40 de milioane de euro drept reparaţii pentru prejudiciile suferite.
În paralele cu sutele de procese civile, banca este cercetată penal pentru suspiciuni de practici înşelătoare în procesul acordării de credite în franci elveţieni.
Unul din directorii regionali ai BNP Paribas a sesizat riscurile creditelor în CHF, şi-a anunţat superiorii despre pericolele la care sunt expuşi clienţii şi a refuzat să le vândă. Ca răspuns de la superiorii săi, a primit 15 zile să se răzgândească, însă nu a făcut-o, părăsind cea mai mare bancă din Franţa, care a continuat să vândă credite în CHF.
Declaraţia doamnei Nathalie Chevallier, fostul Director Regional BNP Paribas, în faţa Tribunalului este următoarea: "Am cerut să mi se aducă dovada că variaţia cursului de schimb, aşa cum era prezentată în produs, nu va avea impact asupra capitalului restant datorat, pentru că imediat înţelesesem că acesta este pericolul produsului. Serviciul marketing mi-a transmis în februarie 2008 un tabel excel simplu din care mi-am dat seama că, dacă variază cu doar 0,20 euro cursul de schimb, lucru care era prezentat drept neglijabil pentru client, acest lucru avea de fapt un impact foarte mare asupra soldului creditului. Rezum lucrurile aşa: împrumutând 100.000 euro la o paritate de 1,60 CHF pentru 1 euro, dacă paritatea ajunge la 0,8 CHF pentru 1 euro (ceea ce aproape s-a întâmplat), soldul datorat de client se dublează. Am alertat pe toată lumea din bancă despre acest produs, explicându-le că este un risc de imagine foarte mare pentru BNP. Am fost convocată de superiorii mei direcţi şi de directorul general. M-au întrebat dacă cred în produs, le-am spus că nu, că refuz să îl vând. Mi-au răspuns: «Te crezi mai deşteaptă decât cei care au conceput produsul?» Le-am spus că aveam crash teste şi că erau foarte rele. Mi-au spus că ăsta e rolul unui crash test, să pună în evidenţă riscurile unui produs. Apoi şeful meu mi-a spus că am 15 zile să îmi schimb părerea. Eu compar creditul în franci elveţieni cu un plasament bursier, în termeni de risc: era ca şi cum îi propuneam clientului să îşi plaseze banii pe o piaţă de schimb, pe o monedă; dacă moneda coboară, el câştigă, dacă moneda urcă, el pierde. Pentru mine era acelaşi mecanism ca la specula pe pieţe, doar că noi îl prezentăm că pe un împrumut imobiliar, propus unor oameni care doreau să îşi securizeze patrimoniul sau să îşi pregătească pensionarea şi în niciun caz, niciunul dintre ei, oricare i-ar fi fost nivelul de cunoştinţe sau cultura financiară, nu se putea angaja într-un proiect imobiliar alegând un împrumut bazat pe un curs de schimb. (...) Oamenii n-au înţeles în ce constă impactul cursului de schimb asupra planului de rambursare din cauză că li se explica că soldul nu va putea varia decât cu câteva centime. De altfel, se punea accent pe non-subiecte, cum ar fi taxele de schimb, care produceau confuzie în mintea clienţilor între taxe de schimb şi curs de schimb. În oferta de împrumut, se vorbea mai mult de taxe de schimb decât de curs de schimb. Treabă făcută expres. În momentul lansării produsului, serviciul marketing a testat oferta pe colaboratorii din echipa mea, sunt oameni care înţeleg şi analizează dosarele. Deci i-au dat oferta unei colaboratoare, care a citit-o şi care a spus că n-a înţeles nimic. Persoana de la serviciul marketing, care trebuia să testeze produsul, a spus atunci: «e bine, putem merge mai departe». Acest tip de test este obişnuit pentru noile produse. Scopul era să nu fie scrise lucruri care l-ar putea nelinişti pe client sau care să pună în evidenţă taxe sau elemente negative. Dacă nu, nu mai vindeam deloc".
După ce i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, preşedintele director general al BNP Paribas Personal Finance, Thierry Laborde, a răspuns: "Personal, sunt foarte şocat de această punere sub acuzare a băncii, ţinând cont de elementele pe care mi le-aţi prezentat, dar şi de elementele care ne disculpă".
Amintim că subsidiara din Franţa a BNP Paribas a acordat împrumuturi în CHF, în perioada 2008-2009, când dobânzile erau relativ scăzute, creditele trebuind rambursate în euro.
În ultima perioadă, instanţele din ţara noastră au dat câştig de cauză mai multor clienţi care au acţionat băncile în judecată, stabilind îngheţarea cursului CHF/leu la valoarea din data acordării creditului. Cele mai recente decizii de îngheţare a cursului au fost pronunţate zilele trecute.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Excepțională motivație
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 01:53)
De ce judecătorii nu judecă un domeniu la care se pricep? Poate fotbal? De ce se cred cu to(n)ții economiști? Prezicători de crize?
"totuşi riscul unei decroşări a euro în raport cu francul elveţian nu putea fi eludat, din cauza puternicelor diferenţe dintre economia zonei Euro şi cea a Elveţiei, ţară bogată a cărei economie atrage capitaluri. "
Clar, judecătorii știau de faptul că economia Elveției este ani-lumină distanță de cea a zonei Euro. UAAAU. Foarte tare. De ce vrea România în zona €? De ce să nu cerem să devenim canton elvețian? Ce ne mai încurcăm cu EU și €?
Cum pot explica atunci, eminențele lor, proștii din judecătoria franceză, evoluția monedei Norvegiei? Știm de la onorata instanță că Elveția este o țară bogată. PIB-ul pe cap este de 84 de mii $. Al Norvegiei este de 100 de mii $ pe cap.
Poate onorata prostime să se uite cum a variat coroana norvegiană?
De la 8 coroane pentru 1 € în 2006, la 9.2 coroane pentru 1 € în 2016.
Iar CHF? De la 1.6 franci pentru 1 € în 2006, la 1.1 franci în 2016.
Poate explica onorata, foarte deșteapta instanță să explice cum o țară mai bogată ca Elveția, adică Norvegia, are o monedă slabită decât € după 10 ani, iar francul elvețian este mai întărit după aceeași perioadă? Hai judecători clar-văzători, spuneți, vărsați-vă inteligența și dați-ne lumină. Și angajați-vă apoi în domeniul economic/financiar unde vă pricepeți de minune.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 04:33)
Tu chiar crezi ca Norvegia este mai bogata decât Elveția?!?
1.2. de acord cu motivatia (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 06:04)
Daca asta s-a spis in Franta, in Romania inseamna ca e dublu riscul.
Ce mi se pare interesant bancile nu au dat credit intr-o moneda care o sa scada de ex leul moldovean.
1.3. Te roade invidia (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 07:27)
Iti bagi gheara-n gât, asa-i bancherule nenorocit? Deci toti sunt prosti, judecători, analiști, ba si fosti angajati, numai tu esti dăștept? Mai vorbim încolo
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 08:49)
Absolut. Norvegia este mai bogata. Elvetia depoziteaza banii altora, nu pe ai ei.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 08:51)
Mai [...] nenorocit, eu nu am ce sa mai vorbesc cu tine pentru ca nu ma pot reduce intelectual la nivelul tau.
1.6. eu nu sunt de acord (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 09:46)
in perioada 2004-2007 euro a sczut fata de leu, cu peste 20%, iar atunci niciun client care s-a imprumutat in euro nu a venit sa spuna ca a pierdut sansa sa se imprumute fara risc valutar. Si-a asumat castigul si a fost fericit. Oare cum reactiona el, daca venea banca si in 2007 ii cerea sa converteasca creditul la cursul din 2004???
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:07)
Nu stiu in ce tara ai trait tu dar aici in Romania Euro a urcat de la 3,6 la 4,5 in perioada mentionata de tine.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:20)
Norvegia - PIB de 261,7 mld. USD
Elvetia - PIB de 494 mld. USD
Basca avutiile stranse de sute de ani, spre deusebire de pescarii norvegieni, care au descoperit petrolul, sursa lor de bogatie de cativa ani.
Compari ceasurile elvetiene cu conservele de peste?!?
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:47)
imi amintesti de un baiat ambitios pe care l-am cunoscut cu multi ani in urma si care pe atunci ducea geanta cuiva. era imposibil sa discuti ceva cu el, iti arunca tot felul de citate din rapoarte straine si daca il contraziceai, refuza sa mai vorbeasca cu tine si te porcaia. mi l-am sters complet din minte ani de zile, dar mi-l evoci. am incercat sa imi amintesc numele lui, dar nu reusesc. nici nu conteaza de altfel.
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:47)
exact!
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 12:03)
Te inseli, economia Elvetiei este bazată pe farmaceutice (chimicale) și servicii bancare. Ambele domenii sunt unele în care mafia funcționează la maximum. Norvegia se bazează pe o economie cu adevărat liberă: resurse de energie (gaze și petrol) și pescuit.
Mafia despre care vorbeam este cea a patentelor exagerate și cartelurilor farmaceutice și a serviciilor financiare pentru cei care fugeau de taxe.
Dintre cele două, Norvegia este cea mai tare.
1.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 12:15)
3.6 lei pentru un euro nu este un nivel de referinta. Leul se intarise de la 4.1 lei la 3.6.
1.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 12:26)
Pentru o zi ?
Creditul e pe 30 de ani ce relevanta are?
1.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 12:47)
exact, ce relevanta are ca chf este 4 lei azi, poate peste 2 ani va fi din nou sub 3 lei.
1.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 13:20)
daca iei piburile nominale, inseamna ca esti de parere ca Indonezia, cu 900 mld $ este mai bogata ca Elvetia... felicitari, chiar daca pibul/cap este de 11 mii $, cam ca in Romania.
1.16. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.14)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 16:01)
Chf sa scada in criza ca moneda de refugiu?
Chf il vad la 6 ron cel putin peste 2 ani.
1.17. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.16)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 16:15)
il vezi pe naiba; daca l-ai vedea ai merge acum in Elvetia sa iti cumperi franci.
1.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.17)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 16:52)
Ai dreptate ca in tara nu gasesc :)))
Cum sa nu creasca ? Grecia o porneste, UK o amplifica, Italia o sustine, si tot asa.
1.19. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 22:45)
Am întâlnit și eu caractere infecte. Nu pot realiza dacă potretul băiatului pe care îl redai este corect.
Ai văzut cohortele de postaci chf de pe aici, din vremea adoptării LDP? Mobilizați de grupurile lor să vină să combată? Nimeni nu numește aia "discuție". Doar porcăială meritau. S-a adoptat legea, au dispărut ca melcii.
1.20. mai pune mana si studiaza putin (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2016, 01:02)
In data de 06.01.2004 cursul a fost 4,1438 lei pentru un euro si dupa 3 ani si ceva adica in data de 21 mai 2007 cursul a fost de 3.2580
2. "45 000 daune interese, 5 000 alocatie..."
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 05:58)
Mi se pare corect dar nu a amendat drastic banca sa o descurajeze sa mai faca asa ceva pe viitor.
E prima data cand aflu ca un imprumutant a obtinut "daune interese".
Ma intereseaza la noi de ce nu a obtinut nimeni ( din cate stiu eu), nu au primit s-au nu le-a acordat judecatorul ?
Parerea mea esta ca fiecare imprumutant chf indiferent din ce tara este trebuie sa i se plateasca sel putin aceasta suma ca "dauna"
2.1. si eu vreau (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 09:48)
mi se pare corect ce spui. eu am un credit de 10.000 de chf. Mi-ar prinde bine o dauna de 45.000 de euro.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:10)
Da-in judecata!
Eu nu am rata in chf :(
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:48)
buna intrebare! ar trebui sapat mai adanc
3. Motivatie asemanatoare castigata de un roman
(mesaj trimis de C-143/13 în data de 06.05.2016, 06:38)
Curia.europa.eu, tastati C-143/13, pct 13.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 12:55)
ce este de interes in pct 13?
13 Articolul 3 din această directivă prevede:
„În sensul prezentei directive (Directiva 2008/48) se aplică următoarele definiții:
[…]
(g) «costul total al creditului pentru consumatori» înseamnă toate costurile, inclusiv dobânda, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit și care sunt cunoscute de către creditor, cu excepția taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, sunt incluse, de asemenea, în cazul în care obținerea creditului sau obținerea acestuia potrivit clauzelor și condițiilor prezentate este condiționată de încheierea unui contract de servicii;
[…]
(i) «[DAE]» înseamnă costul total al creditului pentru consumator exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului […]
[…]”
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 16:03)
"sunt cunoscute de creditor"
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 16:17)
talia chilotilor creditorul este cunoscuta doar de el, nu si de debitor, dar nu este enumerata in punctul 13... nu vrei sa nu mai aberezi?
3.4. Talia chilotilor (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 16:55)
Citeste procesul pana jos.
4. fără titlu
(mesaj trimis de Van Helsing în data de 06.05.2016, 07:02)
Cristi C is back in business! Ti-ai revenit monșer? Incepi să respiri din nou din aberațiile lui Isarescu? Fantoma BNP începe să bântuie încet sistemul bancar din România, puțintică răbdare mojicilor că veti fi exorcizati in public unul câte unul, păcat că nu se mai păstrează tradiția eșafodului, acolo să fiti uniti pentru cauza băncilor inocente. Vrem sânge de bancheeeri....
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 08:58)
Corect, asa strigau si evreii in fata romanilor cu Isus pe cruce.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:11)
Si eu vreau!
Mi-a luat tineretea!
5. pierderea sansei sa te imprumuti in ce vrei.
(mesaj trimis de Z în data de 06.05.2016, 08:39)
asta e problema.
ca se reglementeaza si se baga statul pe privat si se ingusteaza libertatea pietei afectand de fapt marea masa a consumatorilor.
Ca si dare ain plata obligatorie, afecteaza drepturile marei mase a consumatorilor care poate vor cu avans mic, cu alte conditii, negociate...
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 09:04)
Foarte corect. Ceea ce spui este ca ldp nu mai imi da posibilitatea de a alege un credit fara DIP, cu avans mai mic, daca acest credit este sub 250 de mii.
5.2. pierderea sansei. (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Anghel Balan în data de 06.05.2016, 09:53)
Pai daca este asa, atunci si noi trebuie sa dam in judecata parlamentul pentru ca prin legea darii in plata am pierdut sansa sa ne imprumutam cu avans mai mic, asa cum si clientul francez a pierdut sansa sa se imprumute fara risc valutar. Mai mult de atat noua ne este imposibil sa ne imprumutam cu avans mic, in timp ce francezul a avut si sansa sa se imprumute in euro. Doar BNP acorda imprumuturi si in euro.
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:14)
Statul a salvat privatul prin ajutor de stat, Ing, Erste...
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:16)
Esti cetatean European poti sa mergi in Elvetia sa scoti de acolo, nu e ldp, esti protejat de legi, nu au bail in ca noi, desi traiesc din banci.
5.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:19)
Daca lucrai la Nokia ce faceai ?
Nokia a plecat tu ramaneai cu credit 30 de ani.
3 luni nu plateai pierdeai casa, avans , rate, si plateai rabdari fripte o viata, executare pe diferenta.
5.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 12:05)
te angajai la bosch, asta faceai
5.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 12:42)
In cele 3 luni pierdeai tot, conform contractului de la banca
5.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 12:56)
ba nu pierzi nimic daca stiai sa ai economii care sa te ajute minimum 6 luni ... ce tampit isi ia credit fara sa aiba nicio economie?
5.9. de acord! (răspuns la opinia nr. 5.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 16:10)
Daca in 3-6 luni intervine o imbolnavire la muncitor, probleme de sanatate luam extrema nu poti lucra 3 luni pt x motiv, se imbolnaveste un copil, rezultatul e acelasi, BANCA NU TE IARTA, NU TE AMANA. Esti aruncat in drum, cand o sa iti revi, poprire pe salar 30-50% pana la indestulare.
Asta pt orasele cu potential, unde iti gasesti de lucru, daca esti dintr-un orasel surprizele se tin lant.
5.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.9)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 17:10)
Daca banca incepe sa te ierte de plata principalului, ajungem ca in Suedia. Acolo cred ca s-au inventat creditele la care platesti doar dobanda in primii ani (chiar 10, cred). Iar plata principalului se poate intinde si pana la 100 de ani. Iar rezultatul este ca nu doar cei in nevoie au folosit optiunea ci multi debitori, preturile crescand enorm.
Ce spui tu despre riscurile proprii trebuie sa arate unui debitor ca este nebun daca se indatoreaza mai mult de 30-40% din veniturile familiei. Si ca trebuie sa aiba economii de cel putin 6 luni care sa ii permita sa treaca peste crize temporare.
5.11. de acord (răspuns la opinia nr. 5.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 19:24)
Omul e lacom. Banca-profesionistul - trebuie sa ii puna limita. Banca e lacoma ce trece peste 30-40% rata din venit creste in npl. Rata pe 30 de ani trebuie sa fie 10-15% din venit sa nu simta.
Suedia nu cunosc dar daca e pe 100 de ani, e in npl, intrebarea cand acel credit. Cineva a gresit grav, nu pot sa cred ca a mers omul si a cerut credir pe 100 de ani.
5.12. ce tâmpit isi ia credit (răspuns la opinia nr. 5.8)
(mesaj trimis de Maxim în data de 06.05.2016, 22:19)
cum ce tampiti isi iau credite fără economii???? Toți tampitii care vor credit cu avans mic gen prima casa!!! Ce întrebări tâmpite mai ai si tu...
5.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.12)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 22:38)
Înțeleg că ești ironic și accept să ne amuzăm trist de firea umană.
Dar sper că nu procedezi la fel. Dacă eu aș lua un credit astăzi, aș calcula în felul următor:
- Rezerva financiară trebuie să acopere cel puțin un an de zile. Mie mi se pare că în România, cam 10-15 mii € ar fi minim. Îi plasezi în fonduri monetare la o bancă solidă în lei și primești 3% pa.
- Vreo 20 de mii € se vor duce pe avans la un credit de 50 de mii € (dacă urmărești un apartament de 70 de mii €).
- Creditul de 50 de mii € se încadrează în Prima Casă. Iar dobânda la el va fi de cam 4%.
Nu fă greșeala de a depune rezerva ta de 15 mii € pentru a reduce soldul creditului. Randamentul rezervei este de 3% iar dobânda plătită băncii este de 4%. Practic, cheltuiești 1% din acești bani, adică 150 € pe an, și ai liniștea unei rezerve monetare.
Așa aș lua eu credit Prima Casă astăzi. Așa am procedat cu creditul ipotecar atunci când l-am avut, cu mulți ani în urmă.
5.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.05.2016, 06:41)
Corect.
Fara prima casa cu avans mai mare s-au cumparat ceva la 25 000 garsoniera, strangi bani 70 000 te muti si in tot atecst timp dormi linistit.
6. Pedeapsa nedreapta
(mesaj trimis de Radu în data de 06.05.2016, 10:55)
Acea pedeapsa este nedreapta, la fel ca legea darii in plata de la noi, la fel ca pedeapsa nedreapta data lui Al Capone sau omorârea ilegala a lui Bin Laden.
Este evident ca bancile au conceput împrumuturile in franci elvetieni cu scopul de a insela publicul. Este evident ca întotdeauna bancile dau mai usor împrumuturi inaintea unor perioade in care urmeaza crize sau in care dobânzile vor creste. Aceste fapte trebuie pedepsite, nu altele doar fiindca acestea sunt mai greu de dovedit iar institutiile statelor nu prea vor sa isi bata capul.
"iar clientul nu avea motivaţie speculativă". Este posibil sa fie asa, dar asta nu inseamna ca si la noi in Romania a fost la fel. Clientii romani aveau intentii speculative, speculând faptul ca era mai rentabil un imprumut in franci elvetieni decat in euro sau lei. Unii dintre ei nici nu ar fi indeplinit conditiile pentru a lua un credit cu risc mai mic, fiindca nu aveau veniturile necesare. Asa ca s-au imprumutat la limita. Iar asta inseamna cu risc maxim. Iar bancile sunt de vina fiindca nu au informat clientii prin contractele lor imense. Dar institutiile statului, ANPC de exemplu, nu puteau sa ia cateva zeci de contracte de imprumut, sa le citeasca, sa consulte specialisti si sa le interzica bancilor sa ofere acele împrumuturi ticaloase?Nu si-au batut capul, ci au luat doar ulterior masuri care afecteaza intreaga economie, sau cel putin teoretic o poate afecta, fiindca practic... cine stie daca legea va avea chiar efectul scontat. Clientii trebuie sa plateasca un avans, tocmai pentru a reduce riscul. Totusi, unii clienti imprumuta inclusiv banii pentru avans. Deci prefera riscul maxim, iar apoi se plang ca nu le-a reusit speculatia si ca nu i-a invatat nimeni ce sa faca. Isarescu a spus de mai multe ori ca nu se recomanda împrumuturile in valute straine, doar ca ziarul Bursa care duce o campanie impotriva bancilor nu prea aminteste de asta.
6.1. " Clienti romani aveau intenti speculative" (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:24)
Se poate aici sa fie romani cu doua perechi de oua dar coincidenta sa fie in toata Europa de Est aceeasi treaba si vestul nu?
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:30)
Cristi ,Radu sau cum vrei tu sa-ți spui clienții au vrut sa-și cumpere un adăpost deasupra capului nu au speculat nimic.
Faptul ca tu susții DIP opțională arata rea credință.
Costul oricărui credit trebuie cunoscut la momentul semnării contractului nu prostiile de acum cu rate variabile și monede exotice.Și daca altfel nu se poate atunci trebuie reglementare.
Scopul pentru care exista libertatea pieței e satisfacerea nevoilor consumatorilor.
Oferirea de contracte toxice clar nu se încadrează în aceasta logica.
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 12:07)
nu cunosti moneda, nu cumperi produsul - ce ti se pare exagerat in aceasta afirmatie? Daca eu iti dau rest in shekeli, accepti?
6.4. NU (răspuns la opinia nr. 6.3)
(mesaj trimis de Maxim în data de 06.05.2016, 22:26)
nu Cunoști moneda N U Dai credit in acea moneda !!!! Daca tu de duci la farmacie si vrei un analgezic farmacista iti recomanda un analgezic si vezi daca ai bani suficienți nu cred ca iti recomanda un anestezic ....ca oricum pentru tine suna cam la fel...
6.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 06.05.2016, 22:59)
Nu ți-a spus nimeni până acum dar după criză, mulți eroi se arată, mai ales dintre judecători, care spun că "era evident că....".
Mai jos vei găsi rata de schimb CHF/EUR din 1990. Vei observa că cca 15 ani, rata de schimb a variat decent între 1.76 și 1.5. Și crize am avut destule. Prăbușirea economiilor est-europene, dot-com crash, războiul din Irak, etc. Soarta CHF s-a schimbat dramatic după 2009. Cine spune că știa că așa va fi este un simplu dobitoc. Creșteri ale CHF au mai existat dar nu de magnitudinea aceasta.
Year Average EUR/CHF
2016 1.095559
2015 1.067857
2014 1.214622
2013 1.231059
2012 1.205275
2011 1.232575
2010 1.380385
2009 1.510019
2008 1.587395
2007 1.642720
2006 1.572878
2005 1.548291
2004 1.543849
2003 1.521201
2002 1.467023
2001 1.510415
2000 1.557859
1999 1.600390
1998 1.613452
1997 1.639868
1996 1.593563
1995 1.573843
1994 1.638920
1993 1.750164
1992 1.825099
1991 1.767274
1990 1.760276
6.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.05.2016, 06:53)
Irak, Prabusirea Europei de Est s-a dorit, a fost controlat, planificat.
Pt Europa de Est le trebuia terenul agricol, sa nu faca concurenta produsele romanesti celor straine, DATORIA TARI ERA 0, FMIcred ca tremura de nervi.
Bancile cu ajutorul Statului nu au lasat sa se regleze lucrurile dupa 2008, cred ca au facut rau, datoriile s-au dublat de atunci s-au au crescut alarmant de mult.
Oriunde te uiti pe Glob vezi ca buboiul sta se explodeze, Europa, Sua,Asia... Si atunci ceicare au bani legal sau nu ii duc in Elvetia.
Ce se intqmpla daca merg multi bani acolo?
Chf creste fata de leu de ex, dar nu numai.
7. fără titlu
(mesaj trimis de Iuliana în data de 06.05.2016, 11:16)
Din păcate, prejudiciile nu le va mai plăti NIMENI multora dintre noi, in bani lichizi.
Rămâne puterea de a ierta și a trece peste, sau puterea, și financiară, de a recupera din pagubă în instanțe. Dar....
7.1. " a ierta" (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:26)
Un mot sau o haita de moti?
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de Iuliana în data de 06.05.2016, 14:09)
Fiecare cât vrea...
8. "Uni traiesc din ce au furat; Alti din ce au dat"
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:29)
A. Paunescu- Doar Pamantul.
Se potriveste poezia pt banci?
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.05.2016, 11:44)
apararea bancii a sustinut ca valoarea ratelor lunare nu a crescut, ci doar a soldului, si totusi banca a pierdut procesul. ce ar fi decis aceeasi judecatori in Romania, unde valoarea ratelor lunare a crescut si cu 40%, daramite a soldului? multumesc pentru articol, este o incurajare ca lupta noastra impotriva relelor practici ale sistemului bancar este corecta. Isarescu si ai lui trebuie sa plece, BNR trebuie investigata si reformata pentru ca, din pacate, doar atunci bancile din Romania vor fi consvinse sa isi respecte clientii.