"Instituţiile statului nu-şi mai permit să facă teste cu bani europeni pe fanteziile câtorva angajaţi"

Reporter: Care a fost principalul obiectiv când aţi decis să lansaţi ConectX pe piaţă?

Gabriel Al-Baba:Obiectivul a fost şi este să contribuim la o digitalizare rapidă şi cu impact real în viaţa oamenilor, indiferent că vorbim de cetăţenii care au nevoie de servicii publice digitale sau de funcţionarii şi angajaţii care lucrează pentru stat. Ne dorim să atingem masa critică în transformarea digitală a administraţiei publice şi, de ce nu, să transformăm România într-un model de bune practici la nivel european şi în plan global. Am lansat ConectX în 2020, ca un instrument complet şi uşor de folosit de instituţiile publice. Pentru a ajunge aici însă a trebuit să înţelegem foarte exact realităţile cotidiene din administraţie.

La nivel naţional am prezentat public mai multe exemple de bune practici, la diferite tipuri de instituţii la care am reuşit concret trecerea aparatului administrativ de pe hârtie în format digital în proporţie de peste 95%. La fiecare prezentare pe care o susţinem în administraţia publică locală sau centrală la început spun că este imposibil, iar după o jumătate de oră de prezentare spun că îşi doresc şi ei o astfel de soluţie, deoarece digitalizarea concretă le simplifică munca.

Digitalizarea de asemenea reprezintă un mare factor de economie. O instituţie publica are costuri cu achiziţia hârtiei, tonere, imprimante, arhivare fizică, arhivare electronică, depozitare şi aşa mai departe. Sunt zeci de tipuri de servicii pentru gestionarea hârtiei. Consiliul Judeţean Braşov de exemplu a economisit peste 95% din aceste costuri. La fel avem şi exemple de primării de Municipiu care cu aceşti bani economisiţi i-au investit în proiecte pentru comunitate. Ca să vă ofer un exemplu, ştim foarte bine că la majoritatea primăriilor de comună, încă există adrese de e-mail făcute la yahoo, nu există niciun fel de identitate digitală şi nici servicii publice pentru cetăţeni. Încă există spitale, autorităţi şi instituţii la nivel central care au registratură instituţională cu pixul pe hârtie într-un caiet de tip studenţesc. Este important să privim ce se întâmplă la nivel european. De mai mulţi ani suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul digitalizare. S-au alocat foarte mulţi bani pentru proiecte de digitalizare în administraţia publică, însă fără rezultate concrete. Din aceasta cauza, astăzi mulţi actori implicaţi devin sceptici şi renunţă. Începe acel discurs tipic care încearcă să-ţi demonstreze de ce nu se poate face, de ce digitalizarea este o utopie. Aşa începe orice întâlnire. Asta până le arătăm exemple concrete de la diferite instituţii.

Filosofia noastră este că totul e posibil cu volumul potrivit de muncă şi implicare. Modelul în care fiecare instituţie îşi dezvoltă propria aplicaţie de comunicare cu cetăţenii, comunicare internă şi inter-instituţională este falimentar. Sunt instituţii care au nenumărate astfel de aplicaţii, mulţi bani europeni cheltuiţi şi rezultate aproape de 0. Instituţiile statului român nu îşi mai permit sa facă teste cu banii europeni pe fanteziile câtorva angajaţi. Crearea standardelor care trebuie respectate de către furnizori şi instituţiile care dezvoltă sau achiziţionează soluţii de digitalizare ar trebui să reprezinte o prioritate pentru instituţiile abilitate.

Reporter: Ne puteţi prezenta proiectul în câteva cuvinte?

Gabriel Al-Baba:ConectX este o platformă care gestionează fluxurile de comunicare şi integrează toate procesele administrative printr-o interfaţă simplu de utilizat, asemănătoare unui client de mail. Vorbim despre o aplicaţie găzduită în cloud, nativ compatibilă cu viitorul cloud guvernamental. Un cetăţean se poate loga în sistem de pe orice dispozitiv: laptop, tabletă, telefon. La fel şi funcţionarul care poate intra să rezolve lucrări indiferent de unde se află. Avem cazuri în care primari sau preşedinţi de Consilii Judeţene au ajuns să semneze mapa de documente de la Bruxelles sau de pe şantier, şi vă asigur că nu glumesc. Cetăţeanul trimite solicitarea în aplicaţie, împreună cu documentele aferente, totul digitalizat, cu semnătură electronică calificată. Din acel moment solicitantul poate discuta cu funcţionarul care îi gestionează cererea şi pot rezolva sau clarifica orice aspect în timp real. Statusul solicitării poate fi văzut pe întreaga scară ierarhică, de la primar până la funcţionarul respectiv. Asta înseamnă că lucrurile se mişcă mult, mult mai repede.

Reporter: Aşteptările au fost confirmate până în acest moment?

Gabriel Al-Baba:Ne apropiem de 120 de instituţii digitalizate de diferite dimensiuni, începând de la un număr de 15 funcţionari până la peste 1000 de funcţionari. Sigur pe fondul accesului la surse de finanţare nerambursabile numărul beneficiarilor creşte exponenţial. Instituţiile au început să realizeze că nu mai au timp pentru tot felul de experimente nereuşite şi nu mai sunt dispuse la compromisuri când vine vorba de calitate. Calitatea are un preţ, însă rezultatele sunt pe măsură. Până în acest moment, putem spune că impactul a depăşit aşteptările noastre. Şi am exemple concrete în acest sens. În cazul unor Consilii Judeţene, consumul lor de hârtie a scăzut de la peste 2300 de topuri/an în 2021 la doar 200 în 2023, în mai puţin de doi ani de la implementarea platformei ConectX. Practic, la CJ Braşov a dispărut hârtia. Funcţionarii lucrează aproape total digital. Dacă România reuşeşte să multiplice acest exemplu de bune practici, de pe ultimul loc în Europa ajungem în top 10. Un alt exemplu este legat de o localitate din judeţul Tulcea, unde am finalizat implementarea proiectului în patru zile. La scurt timp am fost sunaţi şi "luaţi la întrebări" pentru că oamenilor nu le venea să creadă că am terminat. Ne-au spus, "Domnule, cum pot eu să justific că am terminat treaba atât de repede când în proiect aveam prevăzute 2 luni pentru partea de implementare?" De asemenea, există primării de municipii şi consilii judeţene care au avut câte două proiecte europene de câteva milioane de lei şi, după 4 ani de implementare încă lucrează pe hârtie, semnează cu pixul, şi sunt lipsiţi de interoperabilitate.

Reporter: Ce sumă aţi investit în realizarea platformei?

Gabriel Al-Baba:Până acum, dezvoltarea platformei a costat peste 10 milioane de euro. Este printre foarte puţinele proiecte de digitalizare a administraţiei realizate 100% cu bani privaţi.

Reporter: Susţineţi că aceasta este prima aplicaţie "all-in-one" de digitalizare a structurilor administraţiei publice. Cât de greu este să deschizi noi drumuri într-un sector atât de important?

Gabriel Al-Baba:Am petrecut ani de zile lucrând împreună cu autorităţile la identificarea şi cartografierea proceselor administrative. Am mapat sute de astfel de procese, practic orice flux instituţional sau inter-institutional posibil este integrat în arhitectura aplicaţiei noastre. Vorbim de orice fel de interacţiune a cetăţeanului cu administraţia, de la cereri de ajutoare de căldură până la eliberare de documente, cadastru, orice. Acesta este şi motivul pentru care suntem singurii, cel puţin până acum, care avem această integrare completă. Nimeni nu a mai avut răbdarea să înţeleagă în profunzime fluxurile administrative; vorbim de ani petrecuţi alături de angajaţii din administraţie, ani în care ne-am dedicat timpul şi energia pentru a clădi fundaţia acestui proiect.

Reporter: Care a fost cel mai dificil moment de când faceţi afaceri în România?

Gabriel Al-Baba:Probabil cel mai greu a fost în perioada lansării proiectului ConectX, 2019-2020. Veneam după mulţi ani de muncă, bani investiţi, şi sigur că era presiunea foarte mare să livrăm. A fost o perioadă în care sectorul public se confruntă cu serioase probleme legate de adoptarea bugetelor publice; nu puteam fi plătiţi pentru munca noastră fapt care a pus o presiune suplimentară pe întreaga echipă. Apoi, a venit pandemia şi instant a apărut nu doar necesitatea ci chiar o urgenţă, a trecerii administraţiei în online. Din acest punct de vedere, putem spune că s-au "aliniat planetele". Instituţiile au început să acceseze fonduri europene, a apărut PNRR-ul şi lucrurile au intrat pe un făgaş normal.

Reporter: Se vorbeşte foarte mult de birocraţie în ceea ce priveşte instituţiile statului. Este greu să lucrezi cu autorităţile?

Gabriel Al-Baba:Depinde foarte mult de abilitatea furnizorului şi de cât de bine reuşeşti să înţelegi modul de funcţionare al administraţiei. Dacă nu excelezi la acest capitol te loveşti de o barieră greu de depăşit. În România, la fel ca în orice altă ţară, sectorul public are un ecosistem propriu, cu o cultură organizaţională specifică. Dacă nu reuşeşti să te pliezi pe această cultură organizaţională îţi va fi greu să găseşti drumul corect şi eficient. Trebuie spus şi că toate acestea nu ar fi fost posibile fără expertiza şi implicarea celuilalt coordonator al proiectului, George Anghel. George beneficiază de o vastă experienţă în a face privatul să vorbească cu sectorul public, el fiind, timp de 10 ani, omul care a contribuit foarte mult la ceea ce Ghiseul.ro este astăzi. La rândul meu, am parcurs mai multe trepte până a ajunge în acest moment, menţionez aici proiectul "Primăria Ta" sau alte proiecte care ţineau de digitalizarea arhivelor. Deci putem spune că a fost un drum în etape, nu am fi reuşit să ajungem la Conectx din prima, vorbim de ani de construcţie, de muncă.

Reporter: Digitalizarea reprezintă o "şansă" pentru cetăţeanul simplu?

Gabriel Al-Baba:Digitalizarea este un instrument democratic, consideră omul de afaceri, adăugând: "Înseamnă o şansă pentru omul simplu să facă economii de timp, de bani, să folosească timpul câştigat pentru a munci sau pentru a sta cu familia, cu copiii. Mai mult decât atât, digitalizarea îi ajută cel mai mult pe cei care erau deja defavorizaţi, care nu aveau bani de deplasare, care aveau presiuni din toate părţile şi nu reuşeau să ajungă la ghişeu, pe oamenii cu dizabilităţi, pe seniori sau pe cei din localităţile izolate. Pentru toţi, să meargă să depună o cerere sau să ridice o hârtie era un coşmar. Nu este deloc normal ca un om să călătorească cu maşina dus 80 de km şi înapoi alţi 80 de km ca să ducă câteva hârtii la o instituţie în anul 2023. Din păcate, şi astăzi când vorbim despre acest subiect există oameni care fac eforturi şi mai mari ca să ducă câteva hârtii la o instituţie publică. De asemenea, digitalizarea îi ajută pe cetăţenii români din diaspora. Majoritatea dintre ei sunt obişnuiţi cu serviciile publice online de calitate din alte ţări, iar reacţia lor către noi de fiecare dată când îşi rezolvă o problemă în România prin Conectx este fabuloasă. Spun că digitalizarea e un instrument democratic pentru că astăzi, în România, toată lumea are un smartphone sau o tabletă. Avem peste opt milioane de utilizatori pe social media. Sunt oameni de 80 de ani care petrec timp pe Facebook, pe Youtube sau pe alte platforme sociale. Adoptarea digitalizării în rândurile populaţiei a crescut mult. În schimb, administraţia este mult rămasă în urmă. Cele mai multe dintre investiţiile realizate în ultimii ani nu au generat rezultatele aşteptate şi au creat dezamăgire în rândurile angajaţilor de la stat. Dacă ne uităm la indicele DESI, realizat de Comisia Europeană, suntem pe ultimul loc în UE la capitolul servicii publice digitale. Putem spune că digitalizarea este şansa administraţiei să devină "premiantul" societăţii româneşti.

Reporter: Reprezintă digitalizarea pasul necesar pentru creşterea calităţii serviciilor publice?

Gabriel Al-Baba:Digitalizarea este un pas important şi necesar pentru servicii publice de calitate şi pentru îmbunătăţirea actului administrativ din cadrul instituţiilor. Nu cred însă că este un panaceu, nu cred că rezolvă toate problemele, dar cu siguranţă este o etapă absolut obligatorie pentru ca administraţia publică să poată oferi servicii de calitate. Beneficiile digitalizării sunt multiple şi bine cunoscute, de la eficienţa economică, până la transparenţă, rapiditate a soluţionării cererilor şi economia de timp aferentă evitării deplasării la ghişeu. Pentru România, cred că digitalizarea rapidă şi la scară largă va acţiona ca un accelerator pentru dezvoltare, ne va permite să efectuăm un salt uriaş într-o perioadă relativ scurtă de timp.

Reporter: Având în vedere că sunteţi un antreprenor tânăr, ce planuri de viitor aveţi?

Gabriel Al-Baba:În momentul de faţă, proiectul Conectx îmi ocupă majoritatea timpului. Ne dorim să creştem exponenţial numărul de utilizatori din ţară şi din străinătate. Avem tot ce ne trebuie pentru a fi un jucător important în transformarea digitală a ţării. Ulterior, ne-am propus să folosim exemplul de bune practici de aici pentru a scala la nivel internaţional. Pregătim o strategie dedicată acestui moment în evoluţia proiectului.

În paralel cu Conectx colaborez cu Universitatea Bucureşti unde am contribuit la implementarea primului curs de e-guvernare din România. Încerc să mă implic, să dau mai departe participanţilor din cunoştinţele pe care le-am dobândit, pentru că avem nevoie să multiplicăm rapid expertiza, să creăm traineri, specialişti, oameni care să înţeleagă şi să promoveze fenomenul digitalizării.

Nu în ultimul rând, pregătesc mai multe proiecte de suflet dedicate comunităţilor întrucât îmi doresc să ajutăm şi pe alţii să aibă propriile lor realizări. România are cu disperare nevoie de realizări concrete, mai ales în mediul rural. Acolo este un decalaj uriaş, mai ales în ceea ce priveşte accesul copiilor la educaţie primară, la contexte care să le permită să reuşească şi care să le creeze o perspectivă de viitor. Intenţionez să mă implic în proiecte caritabile prin care să le oferim acces la resurse şi la şansa continuării educaţiei atât copiilor din mediul rural cât şi celor din mediul urban către universităţi de top.

Reporter: Vă mulţumim!