INSTITUTUL PETERSON PENTRU ECONOMIE INTERNAŢIONALĂ AVERTIZEAZĂ: Riscul de recesiune globală creşte din cauza inflaţiei ridicate

Economia globală este ameninţată să intre în recesiune până la sfârşitul anului, iar riscurile în acest sens sunt ridicate pe fondul invaziei ruse în Ucraina şi al lockdown-ului din China, cauzat de Covid-19, potrivit Institutului Peterson pentru Economie Internaţională (PIIE).

O combinaţie de factori - inclusiv creşterea vertiginoasă a preţurilor petrolului în urma războiului din Europa, reticenţa consumatorilor pe fondul celor mai mari preţuri din ultimele patru decenii şi încetinirea creşterii în China - alimentează probabilităţile unei contracţii economice la nivel mondial, estimează PIIE (think tank din Washington) într-un raport preluat de Bloomberg.

Raportul vine după ce, luni, consilierul economic principal al Casei Albe, Brian Deese, a declarat că SUA se confruntă cu multe incertitudini, dar a evitat să vorbească despre recesiune.

În prezent, Institutul Peterson estimează că expansiunea economiei globale va încetini la 3,3% în acest an şi anul viitor, de la un nivel de 5,8% în 2021, iar în SUA, avansul va fi de 3% în 2022 şi de 2% în 2023. Estimarea PIIE este în concordanţă cu cele mai importante previziuni lansate până acum, economiştii anticipând o creştere medie anuală în SUA de 3,3% în acest an, respectiv de 2,2% în 2023, potrivit unui sondaj Bloomberg publicat în aprilie.

"După un an de redresare în urma problemelor generate de pandemie, aproape toate ţările înregistrează o încetinire semnificativă a creşterii economice", a declarat, în raport, Karen Dynan, senior fellow la PIIE, fost economist-şef al Departamentului de Trezorerie al SUA.

PIIE mai arată că în urma unei reveniri determinate de faptul că ţările s-au redeschis după blocajul generat de pandemie, economiile se confruntă acum cu preţuri foarte ridicate şi probleme în lanţurile de aprovizionare.

Conform sursei citate, invazia Ucrainei de către Rusia a exacerbat aceste probleme, la fel şi faptul că statul chinez a plasat în lockdown mai multe regiuni majore, întrucât se confruntă cu focare de coronavirus.

• Alexei Kudrin: "Prognoza oficială - scădere de peste 10% pentru economia Rusiei"

Economia Rusiei va înregistra o scădere de peste 10% în 2022, ceea ce ar reprezenta cea mai gravă scădere a Produsului Intern Brut al ţării de după prăbuşirea URSS, a declarat ieri fostul ministru rus al Finanţelor, Alexei Kudrin, transmite Reuters.

Rusia se confruntă cu o inflaţie galopantă şi o fugă a capitalurilor, iar, în paralel, planează spectrul unei posibile intrări în incapacitate de plată, după ce Occidentul a impus o serie de sancţiuni economice şi financiare fără precedent Moscovei pentru decizia de a invada Ucraina.

Ministerele Economiei şi Finanţelor lucrează în prezent la noile prognoze economice, a declarat Alexei Kudrin pentru agenţia de presă RIA Novosti, conform Agerpres.

"Prognoza oficială va fi una referitoare la o contracţie mai mare de 10%", a spus Kudrin, care între 2000 şi 2011 a ocupat postul de ministru al Finanţelor în guvernul condus de Vladimir Putin.

Prognozele anterioare ale Guvernului rus mizau pe o expansiune a PIB de 3% în acest an, după un avans de 4,7% în 2021.

O sursă din interiorul Guvernului rus a declarat pentru Reuters că Ministerul Economiei se aşteaptă pentru acest an la o contracţie a PIB cuprinsă între 10% şi 15%.

O scădere economică de 10% ar reprezenta cel mai mare declin al PIB înregistrat de Rusia după 1994, potrivit datelor Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional.

Conform unui raport publicat zilele trecute de Banca Mondială, Produsul Inter Brut al Rusiei ar urma să scadă cu 11,2% în acest an, din cauza războiului din Ucraina.

La rândul lor, analiştii intervievaţi de Reuters la finele lunii martie au prognozat, în medie, o contracţie de 7,3% a PIB-ului Rusiei în 2022, şi o inflaţie de aproape 24%, cel mai ridicat nivel de după 1999.

• Bursa din Moscova continuă să scadă

Indicii Bursei din Moscova au urmat un curs negativ şi ieri, în condiţiile în care Occidentul pregăteşte noi sancţiuni împotriva Moscovei.

Indicele major al Bursei din Moscova (MOEX) a coborât cu 1,9% ieri, la ora locală 15.47, până la 2.507,58 puncte, iar indicele RTS - cu 2,3%, la 993,25.

Acţiunile Sberbank - cea mai mare bancă din Rusia - s-au depreciat cu 3,3% la ora 15.48, ajungând la 134,08 ruble, cele ale VTB Bank - cu 2,2%, la 0,021 ruble. Titlurile gigantului gazelor Gazprom PJSC au pierdut 2,6%, ajungând la 228,40 ruble la ora 15.49.

În schimb, acţiunile companiei petroliere Lukoil PJSC au coborât cu 1,6% la ora 15.49, până la 5.107 ruble, cele ale grupului petrolier Rosneft - cu 2,7%, la 402,80 ruble.

• Cotaţiile ţiţeiului şi gazelor au revenit pe creştere

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna iunie a urcat cu 4,1% la ICE Futures Europe, în a doua parte a zilei de ieri, atingând 102,49 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în mai a crescut cu 4%, la 98,02 dolari barilul la ora locală 08.39.

Avansul a venit după ce, luni, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) i-a transmis Uniunii Europene că actualele şi posibilele viitoare sancţiuni împotriva Rusiei riscă să creeze unul dintre cele mai puternice şocuri ale ofertei de petrol care au existat vreodată, iar înlocuirea petrolului rusesc cu cel din alte surse ar fi imposibilă.

Oficiali ai UE au avut, la Viena, discuţii cu reprezentanţi ai OPEC, în timp ce blocul comunitar examinează noi sancţiuni împotriva Rusiei, care să cuprindă şi sectorul petrolier.

"În urma actualelor şi viitoarelor sancţiuni sau a altor măsuri voluntare, am putea vedea pierderea a peste 7 milioane de barili pe zi din petrolul rusesc şi alte exporturi de combustibili", a atenţionat, conform Reuters, secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, menţionând: "Luând în considerare actuala prognoză a cererii, ar fi aproape imposibil de înlocuit o pierdere de volume de o asemenea magnitudine".

Tot ieri, premierul italian Mario Draghi, care încearcă să reducă dependenţa ţării sale de energia rusă, a anunţat un acord cu Algeria pentru creşterea exporturilor de gaze din această ţară către Italia. Algeria este al doilea mare furnizor de gaze pentru Italia, după Rusia.

Mario Draghi a anunţat un acord între grupul petrolier italian Eni SpA şi gigantul algerian Sonatrach, de stat, prin care acesta din urmă urmează să crească livrările de gaz către Italia. Eni a informat: "Acordul va permite exploatarea capacităţilor de transport disponibile ale gazoductului Transmed pentru a asigura o mai mare flexibilitate în aprovizionarea cu energie şi furnizarea progresivă de volume mai mari de gaz începând din acest an, până la 9 miliarde de metri cubi pe an în 2023-2024".

Italia importă aproape 95% din gazul pe care îl consumă.

• Zelenski cere, din nou, interzicerea petrolului rusesc în UE

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut ieri Uniunii Europene să impună sancţiuni împotriva tuturor băncilor ruseşti şi împotriva petrolului rusesc, şi să stabilească un calendar pentru renunţarea la importurile de gaz din Rusia, informează Reuters, conform Agerpres.

Domnia sa a declarat într-o intervenţie video în Parlamentul Lituaniei: "Nu putem aştepta. Avem nevoie de decizii puternice, iar UE trebuie să le ia acum. UE trebuie să sancţioneze petrolul şi băncile din Rusia. Fiecare stat membru trebuie să stabilească un termen limită la care va refuza sau limita resursele energetice (ruseşti) precum gazul. Numai atunci guvernul rus va înţelege că trebuie să caute pacea, că războiul se transformă într-o catastrofă pentru ei".

Comisia Europeană pregăteşte propuneri pentru un posibil embargo asupra petrolului din Rusia, ca parte a unei noi serii de sancţiuni.