Valoarea totală a investiţiilor imobiliare planificate în 2023 de investitorii activi în marile centre regionale ale României se situează între 700 milioane şi 1,2 miliarde de Euro, conform unui studiu realizat de Romania Property Club în rândul membrilor şi partenerilor săi în luna ianuarie 2023, informează un comunicat remis redacţiei.
Potrivit comunicatului, marea majoritate (47%) şi-au bugetat investiţii între 30-50 de milioane de Euro, 26% din cei chestionaţi au bugete sub 30 de milioane de Euro, 16% plănuiesc să investească între 50-100 de milioane, iar 11% şi-au anunţat intenţia de a investi peste 100 de milioane de Euro.
Cele mai bine cotate destinaţii de investiţii imobiliare pentru 2023 în afara Bucureştiului sunt Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, urmate de Braşov şi Constanţa. Oradea, Arad, Ploiesti şi Galaţi-Brăila sunt şi ele pe harta investitorilor.
Proiecte moderne de parcuri de birouri în suprafaţă de aproximativ 270.000 mp sunt în dezvoltare în oraşe precum Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara sau Braşov. În Iaşi, este aşteptată inaugurarea Palas Campus, dezvoltat de Iulius. Acelaşi investitor lucrează în Cluj-Napoca la autorizarea unuia dintre cele mai mari proiecte mixed-use, pe fosta platformă Carbochim. În Timişoara, investitorul de origine belgiană Speedwell a primit recent autorizaţia pentru clădirea de birouri din cadrul proiectului Paltim, adaugă comunicatul.
În ceea ce priveşte sectorul de retail, investitorii lucrează la proiecte ce însumează 260.000 mp. 75% din această suprafaţă este reprezentată de parcuri de retail, în oraşe secundare şi terţiare.
Investitorii în active logistice îşi menţin încrederea în România în 2023, cu proiecte de parcuri industriale ce însumează 550.000 mp la nivel naţional. Din acest stoc, 60% este planificat în afara Bucureştiului. Daca toate aceste proiecte vor fi livrate până la finalulul anului în curs, România va depăşi stocul de 7 milioane de mp, se mai menţionează în comunicat.
În ciuda unui climat economic instabil, liderii imobiliari îşi menţin încrederea în centrele regionale, principalele avantaje menţionate de aceştia fiind: fondurile importante din programul PNNR, care vor creşte per total competitivitatea României, infrastructura energetică ce asigură independenţa ţării, precum şi resursa umană de valoare.
La capitolul provocări, cel mai des menţionate au fost efectele inflaţiei şi creşterea costurilor de finanţare, amânarea deciziilor de către parteneri precum şi erodarea puterii de cumpărare.