Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a declarat astăzi că este absolut necesar ca la toate nivelurile Ministerului Apelor şi Pădurilor şi ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" să se întreprindă toate eforturile în vederea accesării fondurilor prevăzute pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi protecţia împotriva eroziunii costiere, se arată într-un comunicat al Ministerului Apelor şi Pădurilor, remis Redacţiei.
În începutul alocuţiunii sale, ministrul a reamintit situaţia actuală a resureslor de apă, subliniind că în viitor criza "va fi amplificată de efectele schimbărilor climatice care conduc la evenimente extreme cum sunt inundaţiile sau secetele prelungite, evenimente care produc daune majore obiectivelor sociale şi activităţilor economice şi care, din păcate, conduc la pierderea de vieţi omeneşti".
Referindu-se la Ziua Mondială a Apei, Deneş a precizat că tema acestui an ("natură pentru apă") "îşi propune să atragă atenţia asupra faptului că societatea modernă este datoare să se inspire din natură, pentru a face faţă numeroaselor provocări, dintre care cele mai serioase privesc calitatea şi cantitatea resurselor de apă", în timp ce campania din acest an, ("natură pentru apă") sau îşi propune "să transmită mesajul că utilizarea unor soluţii bazate pe natură, cum ar fi revitalizarea zonelor umede, restabilirea conectivităţii râurilor cu luncile inundabile, împăduririle sau reîmpăduririle, reprezintă soluţii sustenabile şi eficiente în sprijinul eforturilor noastre de a reface echilibrul circuitului apei în natură".
Subliniind modificările la care a fost supus mediul înconjurător, oficialul a afirmat că "Efectele induse de schimbările climatice, dar şi de activităţile umane, au condus la degradarea terenurilor şi la accelerarea unor procese de aridizare şi deşertificare care afectează aproape un sfert din populaţia globului. Pe de altă parte, asanarea şi drenarea zonelor umede, precum şi extinderea urbanizării şi a activităţii economice şi sociale în luncile râurilor au condus la creşterea suprafeţelor expuse efectelor negative create de inundaţii".
În acest sens, Ioan Deneş a ţinut să explice: "Trebuie să înţelegem că managementul apei este mult mai eficient şi cu rezultate mult mai durabile dacă refacem suprafeţele de pădure şi zonele umede, dacă restabilim conectivitatea râurilor cu luncile inundabile şi dacă creăm zone tampon, de protecţie cu vegetaţie, în lungul cursurilor de apă. Aceste măsuri vor atenua viiturile, vor reduce aportul de nutrienţi în ape şi vor contribui la o mai bună alimentare şi regenerare a apelor subterane. Soluţiile bazate pe natură pot reprezenta alternative la soluţii clasice, structurale, dar reprezintă şi posibilităţi de reabilitare sau extindere a unor lucrări de infrastructură, de consolidare sau refacere a obiectivelor care sunt aproape de limita duratei de funcţionare sau care sunt deja degradate".
De asemenea, ministrul a accentuat importanţa pe care "infrastructura verde poate să aducă, singură sau combinată cu elemente clasice, inginereşti, beneficii echivalente celor create de infrastructura convenţională, dar cu impact negativ minim asupra mediului".
Deneş a amintit şi rolul deţinut de Directiva Cadru pentru Apă şi a Directivei Inundaţii, precizând că "este necesar să fie revăzute strategiile şi planurile de management integrat al resurselor de apă astfel încât să fie incluse abordările bazate pe o combinaţie optimă de măsuri structurale şi măsuri naturale non-structurale", acest proces presupunând "colaborarea şi participarea tuturor sectoarelor care influenţează sau sunt influenţate de cantitatea şi calitatea apei".
În cadrul discursului, Deneş a făcut apel la expertiza membrilor Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti", în procesul de accesare a fondurilor europene, care trebuie utilizate "la maximum" în procese precum managementul riscului la inundaţii, protecţia împotriva eroziunii costiere sau realizarea unor sisteme de alimentări cu apă şi canalizări.