IOHANNIS A STABILIT TEMELE PENTRU REFERENDUMUL DIN 26 MAI: Fără amnistie şi graţiere pentru corupţi şi fără OUG pe justiţie

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, ieri cele două teme care vor fi supuse referendumului din 26 mai. Prima se referă la interzicerea amnis-tiei şi graţierii pentru infracţiunile de corupţie, iar a doua - la interzicerea adoptării de guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorităţi de a sesiza Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la respectivele acte normative.

Şeful statului a arătat: "Cetăţenii trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor condamnate să li se şteargă efectele condamnărilor. Românii au arătat că nu acceptă corupţia şi furtul din banii publici. Cu atât mai mult, aceste fapte sunt inacceptabile atunci când ele sunt săvârşite chiar de cei aleşi de ei, de cetăţeni, ca să le apere interesele şi banul public. Da! Toleranţă zero faţă de fenomenul corupţiei prin interzicerea amnistiei şi graţierii infracţiunilor din acest domeniu reprezintă calea cea mai bună, calea corectă, pentru continuarea luptei împotriva corupţiei, dar, în egală măsură, este şi o garanţie pentru asigurarea integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice".

În legătură cu ordonanţele de urgenţă şi cu sesizarea lor la CCR, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat: "Ce se întâmplă în actuala guvernare PSD e fără precedent: de mai bine de 2 ani asistăm la un permanent război contra justiţiei purtat cu OUG-uri.

Acest asalt a presupus mereu căutarea momentului prielnic, pervertind şi deturnând un mecanism constituţional pe care noi, societatea, trebuie să-l regândim. Societatea a obosit şi trăieşte cu teamă fiecare zi cu şedinţă de guvern, şedinţă a cărei agendă reală nu se cunoaşte. Este momentul ca cetăţenii să decidă dacă nu cumva e necesar ca şi alte autorităţi să aibă dreptul de a sesiza CCR pentru a stopa efectele OUG-urilor neconstituţionale".

Iohannis susţine că, dacă CSM sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar fi avut posibilitatea să conteste OUG-urile la CCR, nu s-ar fi ajuns în situaţia actuală. Şeful statului s-a referit şi la faptul că modificările operate de PSD la legile jus-tiţiei au fost aspru criticate de instituţiile europene, iar adoptarea de OUG-uri care sunt amnistii mascate ar avea consecinţe foarte grave asupra statutului României în Uniunea Europeană.

Şeful statului a subliniat că "PSD-iştii au atât de multe probleme penale încât sunt dispuşi să rişte stabilitatea şi viitorul României doar pentru a-şi albi dosarele".

Preşedintele a mai spus că unii lideri ai PSD au atât de multe probleme penale încât sunt dispuşi să rişte stabilitatea şi viitorul României doar pentru a-şi albi dosarele. De aceea, Klaus Iohannis a solicitat din nou Guvernului să nu mai adopte vreo ordonanţă de urgenţă în domeniul justiţiei, deoarece aceasta ar fi ilegitimă, până când cetăţenii se vor pronunţa prin referendum cu privire la soarta acestor acte normative.

Şeful statului a criticat şi luările de poziţie ale liderilor PSD şi ALDE care au răspuns avertismentului dat în urmă cu două zile de Comisia Europeană, că guvernul şi parlamentul sunt suverane să legifereze în domeniile de politică internă. Referitor la acest lucru, Klaus Iohannis a citit alineatul 2 al art. din Constituţie: "Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".

Preşedintele a menţionat că voinţa suverană a poporului se exprimă cel mai bine prin referendum şi că acesta va avea loc pe 26 mai 2019.

• PSD nu doreşte modificarea Constituţiei, opoziţia - de acord cu temele propuse

Imediat după ce Iohannis a anunţat temele pentru referendum, preşedintele PSD Liviu Dragnea a spus ironic: "Dacă astea-s întrebările, atunci votez şi eu la referendum".

Ulterior, printr-un comunicat oficial, PSD a transmis că nu se va opune în niciun fel organizării referendumului propus de preşdintele Klaus Iohannis. În comunicat se mai arată că PSD nu are nimic împotriva temelor lansate de Iohannis pe tema justiţiei, dar nu va accepta niciodată ca România să fie atacată din exterior pentru falsele probleme din domeniul judiciar.

De asemenea, senatorul social-democrat Şerban Nicolae a declarat: "Toate temele astea arată o uriaşă dis-perare politică în preajma alegerilor şi toată această maimuţăreală (...) arată că există o disperare care duce la o lipsă de raţiune şi e foarte grav să ai la vârful statului lipsă de discernământ". El a menţionat că, dacă rezultatul referendumului va fi validat şi dacă alegătorii vor dori ca ordonanţele de urgenţă să poată fi atacate la CCR şi de alţi factori politici, acest lucru ar implica revizuirea Constituţiei României şi organizarea unul alt referendum pentru aprobarea acesteia.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat că temele propuse pentru referendum de către Klaus Iohannis sunt fundamentale pentru societatea româ-nească. Orban a spus: "Prima temă reprezintă voinţa a peste 85% dintre cetăţenii ţării, iar preşedintele Iohannis face un lucru salutar, pentru a pune punct, o dată pentru totdeauna, tentativelor celor care au jefuit România în ultimii 30 de ani de a scăpa de braţul lung al legii. Despre a doua temă spunem şi noi: nu mai vrem ordonanţe de urgenţă pe justiţie. Nu mai vrem ordonanţe de urgenţă aşa cum au fost OUG 13, OUG 90 şi OUG 92. Nu mai vrem ordonanţe ca OUG 7 pe 2019 prin care Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a fost transformată în pluton de execuţie împotriva magistraţilor independenţi şi curajoşi care îndrăznesc să se lege de puternicii zilei. Considerăm că în sistemul constituţional românesc este obligatorie instituirea unui mecanism prin care să se poa-tă declanşa controlul prealabil în privinţa ordonanţelor de urgenţă şi prin alte instituţii decât Avocatul Poporului".

Dacian Cioloş, unul dintre cei doi lideri ai Alianţei 2020 USR-PLUS, s-a declarat mulţumit de temele dorite de preşedintele Iohannis pentru referendum, dar şi-ar mai fi dorit şi o a treia temă. Cioloş a menţionat: "Sunt teme largi, dar foarte concrete, pe care româ-nii le pot înţelege foarte bine. Liviu Dragnea şi alţii cu probleme penale folosec OUG pentru a-şi albi cazierele. (...) Noi ne-am fi dorit să existe şi menţiuni că cei condamnaţi pentru corupţie să nu poată ocupa funcţii publice".

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus că ar elimina de tot posibilitatea emiterii de ordonanţe de urgenţă: "Eu sunt un pic mai strict decât domnul preşedinte şi mai sever în ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă. Eu nu aş limita restricţionarea doar la infracţiuni şi la domeniul infracţional, eu propun în continuare ceea ce am propus şi în 2013, eliminarea ordonanţelor de urgenţă. (...) Eu aş elimina această posibilitate a ordonanţelor de urgenţă de tot şi pentru tot ce înseamnă sistemul judiciar nu sunt de acord, în principiu, să fie reglementat prin ordonanţe de urgenţă, dar şi pentru toate celelalte domenii. Eu aş lăsa doar pe bază de împuternicire a guvernului pe timpul vacanţelor parlamentare ordonanţe simple şi în caz de catastrofă şi în caz de război".

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean susţine că ambele teme vor necesita modificarea actului fundamental al ţării. Zegrean a precizat: "Atât în privinţa graţierii şi amnistiei cât şi în privinţa posibilităţii altor instituţii de a contesta OUG-urile avem prevederi în Constituţie peste care nu se poate trece decât prin modificare. În ceea ce priveşte OUG, Guvernul nu are limitări prin Constituţie, ci doar prin lege, dar dacă vrei să impui o limitare specială, aceasta va fi făcută prin modificarea Constituţiei".

Cu privire la interzicerea amnistierii faptelor de corupţie, fostul preşedinte al CCR susţine că acest lucru va crea o confuzie în societate, deoarece vor exista fapte mai grave, de exemplu omorul, care va putea fi amnistiat spre deosebire de infracţiunile de luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu.