Iohannis cere reexaminarea legii porturilor

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului spre reexaminare legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, una dintre solicitările preşedintelui cuprinse în cererea de reexaminare se referă la reglementările din lege privind Consiliul de supraveghere în domeniul naval.

"În legătură cu înfiinţarea acestui Consiliu, un prim aspect ce ar trebui remediat în cadrul reexaminării este acela că acesta ar trebui reglementat în cuprinsul Legii nr. 21/1996, şi nu printr-o intervenţie legislativă în conţinutul Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999, aşa cum prevede legea transmisă la promulgare", se arată în cererea de reexaminare, conform Agerpres.

Totodată, preşedintele atrage atenţia că, în ceea ce priveşte componenţa Consiliului de supraveghere în domeniul naval, "este necesară reglementarea prin norme primare, clare şi previzibile a unei proceduri transparente de selecţie a membrilor, a unor condiţii pe care aceştia trebuie să le îndeplinească, a unor reguli privind încetarea mandatului şi revocarea din funcţie, sau vacantarea postului, precum şi regulile de funcţionare a Consiliului de supraveghere în domeniul naval - cvorum de şedinţă şi cvorum decizional".

În solicitarea preşedintelui se mai arată că, potrivit legii, "acest Consiliu de supraveghere în domeniul naval trebuie să deţină o capacitate organizaţională suficientă în ceea ce priveşte resursele umane şi materiale, proporţională cu importanţa sectorului naval din România".

"Acest text este însă imprecis şi neclar, lăsând la dispoziţia autorităţii publice de numire o putere discreţionară absolută în interpretarea sintagmelor "capacitate organizaţională suficientă", "proporţională cu importanţa sectorului naval din România" sau "dimensionată corespunzător". O asemenea modalitate de reglementare contravine şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, care a statuat că legea trebuie să fie clară şi previzibilă astfel încât să ofere garanţii contra atingerilor arbitrare ale puterii publice", se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele mai atrage atenţia că acest consiliu "nu se bucură nici de independenţă financiară, întrucât cheltuielile necesare desfăşurării activităţii sale sunt cuprinse în bugetul Consiliului Concurenţei iar indemnizaţia membrilor Consiliului de supraveghere este stabilită prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.

Un alt aspect semnalat de şeful statului se referă la contractele de concesiune ce se vor încheia între minister/autorităţile administraţiei publice locale, în calitate de concedenţi, şi administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile interioare, în calitate de concesionari, şi care vor cuprinde în mod obligatoriu cel puţin redevenţa calculată pe baza veniturilor obţinute prin punerea la dispoziţia utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune.

"În această redactare, considerăm că legea poate conduce la înregistrarea unor pierderi financiare sau venituri suboptimale pentru administraţiile portuare pe o perioadă lungă de timp, acestea neputând beneficia pe deplin de pe urma unor preţuri stabilite prin raportul dintre cerere şi ofertă", se precizează în cererea de reexaminare.

De asemenea, şeful statului aminteşte că pentru integrarea porturilor europene într-un circuit eficient de transport şi pentru a contribui la creşterea economică a fost adoptat un Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune privind transparenţa financiară a porturilor.

"Regulamentul îşi propune să contribuie la dezvoltarea unui climat cât mai favorabil investiţiilor în porturi, care, la rândul său, să contribuie la promovarea transportului maritim şi la o mai bună integrare a transportului maritim cu transportul feroviar şi rutier. De aceea, prin raportare la cele de mai sus, legea transmisă la promulgare ar trebui să prevadă un cadru deschis tuturor investitorilor potenţiali, stimulativ pentru investiţiile în infrastructura portuară", se mai precizează în cererea de reexaminare.

Nu în ultimul rând, preşedintele apreciază că "se impune reanalizarea normei (...) referitoare la hotărâri ale organismelor de conducere ale unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea corelării acestei noţiuni cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, care, prin sfera de atribuţii prevăzute pentru fiecare autoritate în parte, distinge între autorităţi deliberative şi autorităţi executive".

"Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare", conchide Klaus Iohannis.

Fondul Proprietatea i-a solicitat preşedintelui să retrimită în Parlament Legea Porturilor.

Potrivit unui comunicat al FP, remis lunea trecută, legea porturilor încalcă principii precum libertatea economică, economia de piaţă liberă, libertatea comerţului, concurenţa loială, nediscriminarea şi realizarea justiţiei în instanţele judecătoreşti.

Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association a considerat că demersul FP este total nefondat, fiind un act de rea-credinţă, manipulare şi apărare a propriilor interese financiare.