Iohannis, un nou eşec la CCR

Nu s-au stins încă ecourile deciziei CCR privind conflictul de neconstituţionalitate între Preşedinte şi Guvern referitor la revocarea Laurei Codruţa Kovesi din fruntea DNA, că magistraţii instituţiei au luat în discuţie o nouă obiecţie ridicată de Klaus Iohannis, cu privire la legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Reamintim că în 11 mai 2018 preşedintele Iohannis a ridicat mai multe excepţii privind constituţionalitatea unor modificări aduse de Parlament statutului magistraţilor, iar judecătorii CCR i-au dat dreptate de două ori şefului statului. Până miercurea trecută, când Iohannis a înregistrat un nou eşec, după cel privind revocarea lui Kovesi, prin respingerea ca inadmisibilă a sesizării privind Legea 304/2004, privind organizarea judiciară.

Marţi, 5 iunie, CCR a dezbătut în Dosarul nr. 704A/2018 obiecţia ridicată de preşedintele României cu privire la încălcarea competenţei prevăzută în Constituţie pentru plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform modificării aprobate de Parlament, s-ar ştirbi din competenţa plenului CSM, prin paragraful în care se prevede că secţiile de judecători şi procurori capătă atribuţii noi cu privire la numirea şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv a Procurorului General al Parchetului General, al adjuncţilor acestuia, a Procurorului- şef a DNA şi adjuncţilor acestuia, precum şi a procurorului şef de la DIICOT.

Preşedinţia a motivat că, prin noul text de lege, atribuţiile CSM sunt împărţite celor două secţii din cadrul instituţiei - secţia de judecători şi secţia de procurori -, ceea ce ar duce la ideea că ar exista în realitate două structuri de tip CSM, lucru care nu este prevăzut în Constituţia României.

Argumentele prezentate în cererea privind obiecţia ridicată de Preşedintele Iohannis nu au fost agreate de plenul CCR, care a considerat că textul aprobat de Parlament este constituţional. Mgistraţii Curţii au respins ca inadmisibilă sesizarea făcută de Preşedintele României.

În consecinţă, după intrarea în vigoare a modificărilor legislative, secţiile de judecători şi procurori din cadrul CSM vor decide singure cu privire la numirea şi revocarea şefilor de la ÎCCJ, Parchetul General, DNA şi DIICOT, fără a mai fi nevoie de avizul plenului Consiliului.