IONUŢ DUMITRU, DUPĂ REDUCEREA DOBÂNZII CHEIE LA 2%:  "BNR a luat decizii hotărâte, fără precedent"

Banca Naţională a României (BNR) a luat decizii hotărâte, fără precedent, în condiţiile în care şi situaţia prin care trecem este în premieră, ne-a spus economistul Ionuţ Dumitru, fost şef al Consiliului Fiscal.

Afirmaţia domniei sale a venit după ce banca noastră centrală a anunţat, vineri seara, că reduce, de astăzi, rata dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 2%. În cadrul şedinţei de urgenţă a Consiliului de Administraţie al BNR care a avut loc vineri, Banca Naţională a mai decis, conform unui comunicat de presă:

"- Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,5%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,5%, de la 3,5%. Pe acest fond, este de aşteptat ca principalele cotaţii ROBOR să cunoască o ajus­tare descendentă semnificativă;

- Furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni revesibile cu ti­tluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare;

- Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public".

În funcţie de evoluţia situaţiei, Consiliul de Administraţie este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit, a anunţat, vineri, BNR, subliniind: "Având în vedere gradul ridicat de incertitudine a evoluţiilor economice şi financiare, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât suspendarea calendarului şedinţelor de politică monetară anunţat anterior, urmând ca şedinţele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar".

În acest context, Ionuţ Dumitru ne-a precizat: "Cred că deciziile luate, care erau previzibile, sunt foarte bune, adecvate contextului în care ne aflăm, în condiţiile în care şi alte bănci centrale au adoptat măsuri similare. Economia a suferit un şoc dublu negativ - şi pe ofertă, şi pe cerere -, adică avem închidere de capacităţi de produţie şi o scădere dramatică a cererii. Astfel, economia intră într-o ajustare brutală şi avem nevoie de un răspuns puternic din partea politicilor economice. Cred că măsurile anunţate de banca noastră naţională vor conduce la normalizarea condiţiilor în piaţa monetară şi în cea a titlurilor de stat. Acest lucru înseamnă, în esenţă, şi un acces sau o facilitare a finanţării bugetului, ştiut fiind faptul că în ultimele săptămâni Ministerul Finanţelor Publice a fost în dificultate, nereuşind să se mai împrumute, pentru că pieţele au fost foarte tensionate. Cu decizia de a injecta lichiditate, BNR intervine în piaţa secundară a titlurilor de stat, cumpărând astfel de instrumente financiare şi făcând un pas către normalizarea condiţiilor de finanţare a MFP".

Economistul apreciază ca fiind foarte important faptul că BNR nu mai are un calendar pentru şedinţele de politică monetară: "Probabil că vor fi întâlniri ad-hoc şi greu de anticipat ca timing, în condiţiile în care membrii CA ai BNR se vor întâlni atunci când va fi nevoie şi vor lua deciziile necesare".

Ionuţ Dumitru ne-a precizat că Rai­ffeisen Bank, instituţia de credit unde este economist şef, şi-a revizuit prognoza de creştere economică. Domnia sa ne-a spus: "În condiţiile de astăzi, noi avem o prognoză de creştere a PIB de minus 2,5% pentru acest an, şi de plus 4,5% pentru anul viitor. Aceste estimări vor fi valabile, însă, în ipoteza că problemele generate de coronavirus se vor rezolva în 2-3 luni, adică întreruperile în funcţionarea economiei vor dura o perioadă limitată de timp şi, în a doua parte a anului, vom reveni la o utilizare normală a capacităţilor de producţie. În momentul de faţă, aceasta este o ipoteză eroică, pentru că nimeni nu poate da o predicţie foarte clară în ceea ce priveşte durata pandemiei cu coronavirus, nici măcar specialiştii în domeniu. Dar în oricare dintre scenarii, trimestrul al doilea al anului va veni cu o ajustare severă a activităţii economice, probabil cu o scădere cu două cifre a producţiei industriale, şi sperăm că lucrurile se vor normaliza după".

Ionuţ Dumitru estimează că, indiferent că preţurile alimentelor cresc, inflaţia nu se va majora, pentru că sunt şi produse unde scad preţurile, cum ar fi petrolul, în aceste condiţii economiştii Raiffeisen Bank revizuind prognoza de inflaţie pe anul în curs, de la 3%, la 2,3%.

• Dochia: "BNR nu trebuie să îşi epuizeze muniţia deodată"

BNR trebuie să fie destul de atentă să nu îşi epuizeze muniţia deodată, întrucât această criză va fi lungă şi des­tul de gravă, iar banca centrală nu are resurse enorme ca să facă faţă, fiind nevoită, deci, să îşi dozeze cu grijă măsurile, este de părere analistul economic Aurelian Dochia. Domnia sa ne-a subliniat: "BNR a făcut acest pas, care este important, pe mai multe planuri, în primul rând ca semnal, pentru că pieţele financiare reacţionează de multe ori chiar şi la semnalul băncilor centrale".

În opinia domnului Dochia, nu există un pericol iminent de lichiditate la nivelul băncilor şi la bancomate: "De multă vreme băncile au un exces de lichiditate pe care, uneori, nu aveau unde să îl plaseze şi îl duceau la BNR, raportul între credite şi depozite este favorabil, aşa că, din punctul de vedere al băncilor, nu cred să fie o urgenţă, dar este bine că BNR a dat acest semnal.

În ceea ce priveşte achiziţia de titluri de stat, în principiu, în România, banca centrală nu are atribuţie legală să cumpere titluri de stat direct, dar vom vedea cum se va proceda".

Prioritatea Băncii Naţionale a României este, acum, imunitatea sistemului bancar, ne-a declarat, zilele trecute, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul băncii centrale. Acesta ne-a explicat: "Nimic nu ar putea fi mai rău la această oră decât să cadă câteva bănci. Toată economia o ia la vale după bănci. Imunitatea băncilor ne interesează în aceeaşi măsură în care ne interesea­ză imunitatea fiecăruia dintre noi".

Banca Naţională este responsabilă pentru întărirea imunităţii sistemului bancar şi a fiecărei bănci în parte, a subliniat Adrian Vasilescu. Reprezentantul BNR este de părere că important este ca riscurile să se împartă mai departe. Consultantul BNR ne-a precizat: "A doua problemă foarte importantă este solidaritatea dintre bănci şi clienţii lor. Banca Naţională face analize în momentul de faţă, un fel de teste de stres, ca să vadă cât pot suporta băncile amânarea plăţilor, ce se întâmplă cu o bancă mare, de importanţă strategică, ce se întâmplă cu o bancă mică etc. Tot felul de astfel de astfel de situaţii sunt analizate la BNR, astfel încât să putem da sfaturi băncilor, pentru că banca centrală nu este minister să dea dispoziţii, poate da doar sfaturi".

Adrian Vasilescu ne-a mai spus şi că este foarte important să putem păstra inflaţia la un nivel scăzut: "Am avut o inflaţie mare, acum am ajuns la o inflaţie mai domoală. De la 5,41% în mai 2018 am coborât la 3%, ultima cifră. Este o problemă fundamentală a economiei să păstrăm acest nivel. În timp ce magazinele de mărfuri industriale îşi reduc activitatea, turismul a cam închis obloanele, apar riscurile speculaţiilor. Când este cerere, comercianţii nu rezistă tentaţiei de a mări preţurile, dar acest lucru este o ieşire din rând. Dacă se duce inflaţia în sus este foarte grav şi de aceea trebuie să vedem cum depăşim o criză economică, pentru că putem să intrăm în recesiune.

În concluzie, priorităţile BNR sunt să nu cadă vreo bancă, să nu intre economia în recesiune şi să apărăm capul de pod care este inflaţia de 3% şi care este cea mai mică inflaţie din toamna anului 2017 până acum. Am intrat în ţinta de inflaţie, care are plafonul de sus la 3,5%. Este greu de apărat acest nivel al ratei inflaţiei în condiţiile în care tentaţia de speculă este atât de mare".

Reprezentantul BNR a concluzionat precizând că solvabilitatea băncilor este foarte bună, dar că, în acest moment, BNR este în situaţia să ajute băncile să îşi păstreze nivelul bun de lichiditate.