Potenţialul de creditare pe segmentul retail este minim, dar creşterea ar putea să vină dinspre zona corporate, susţine Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank.
Gradul de îndatorare economică al populaţiei, raportat la nivelul veniturilor explică cererea scăzută de credite, iar revenirea se va face doar în linie cu dezvoltarea economiei, a declarat, ieri, domnia sa, în cadrul unei conferinţe, pe tema creditelor neperformante.
În schimb, pe segmentul corporate, pentru următorii 2-3 ani, exis-tă potenţial de creştere mai mare decât pe retail, având în vedere modul de finanţare al companiilor, potrivit economistului şef de la Raiffeisen Bank. Domnia sa a explicat că acestea se finanţează destul de puţin din credite bancare, cele mai multe preferând să apeleze la acţionari.
În opinia sa, agricultura, infrastructura şi energia sunt trei sectoare care pot asigura creşterea economică pentru zeci de ani, fiind domenii subcreditate în prezent.
"Perioada banilor uşori s-a terminat. Atunci îţi luai un credit şi toa-tă economia creştea. În momentul de faţă, ca să faci afaceri îţi trebuie şi ştiinţă", potrivit domniei sale.
Ionuţ Dumitru a mai precizat: "Nivelul dobânzilor este la un nivel minim istoric la lei şi la valută. Însă cererea de credite rămâne scăzută. Există 200.000 de interogări pe lună, faţă de circa un milion înainte de criză. (...) Volumele de credite noi acoperă practic doar ce ajunge la maturitate".
Rata creditelor neperformante este destul de mare în ţara noastră (aproape 13%) comparativ cu alte state, însă gradul de acoperire este suficient, datorită nivelului ridicat al ratei solvabilităţii băncilor, susţine reprezentantul Raiffeisen Bank.
"Dacă toate creditele neperformante nu ar mai fi recuperate, băncile au suficiente provizioane pentru ca diferenţa să nu afecteze foarte mult capitalul", a declarat domnia sa.
Cât despre structura creditelor pe valute, 36% din totalul creditelor sunt împrumuturi în lei, 54,7% în euro şi doar 8,6% în alte valute.