IONUŢ DUMITRU: "Vom avea cele mai mici venituri fiscale din istorie, în 2017"

Ţara noastră va avea, anul viitor, cele mai mici venituri fiscale din istorie, a atras, ieri, atenţia Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, precizând: "În proiecţia pe 2017, România va avea probabil cele mai mici venituri fiscale, de 25,4% din PIB, cel mai mic nivel de când avem astfel de date fiscale, de peste 20 de ani. Cum am ajuns aici? Prin reducerile de taxe din Codul Fiscal".

Specialistul a ţinut să menţioneze că, în această perioadă, toate partidele politice promit reduceri masive de taxe şi impozite, iar contribuabilii îşi doresc aceste ajustări. Cu toate acestea, însă, în opinia domniei sale, "dacă vom continua la nesfârşit cu această abordare, suntem pe calea sigură către disoluţia statului".

Un stat cu venituri foarte mici nu poate supravieţui", a conchis Ionuţ Dumitru.

Potrivit domniei sale, media europeană a ponderii veniturilor fiscale în PIB este de aproape 40%, Bulgaria situându-se la un nivel de circa 30% din PIB.

Ionuţ Dumitru a avertizat şi că, potrivit Comisiei Europene, în 2017 deficitul bugetar al ţării noastre va fi de peste 3% din PIB, în actualele condiţii, fără creşterile de salarii discutate. "La nivel european, este al doilea cel mai mare deficit după Spania", a adăugat domnul Dumitru.

Preşedintele Consiliului Fiscal a precizat: "Se discută foarte puţin despre faptul că bugetul de stat a plătit în ultimii ani sume enorme în contul hotărârilor judecătoreşti definitive emise în favoarea angajaţilor din sectorul bugetar care s-au dus în justiţie pentru diverse drepturi salariale, sporuri tăiate, şi au câştigat, inclusiv pentru majorarea de 50% din învăţământ care nu s-a mai făcut, dar din punct de vedere legal a fost o problemă. S-au plătit nouă miliarde de lei până acum şi mai avem de plătit până la 11 miliarde de lei".

În ultima perioadă au existat discuţii legate de noi majorări salariale în sectorul bugetar, care, în opinia specialistului, nu sunt sustenabile din punct de vedere economic.

Ionuţ Dumitru a menţionat şi că există discrepanţe salariale foarte mari în administraţiile publice, existând instituţii centrale cu salarii medii de 1.500 de euro net şi primării în ţară cu angajaţi remuneraţi cu minimul pe economie.

Creşterea economică de 4,4%, înregistrată în trimestrul al treilea al acestui an, raportat la perioada similară din 2015, este sub aşteptările analiştilor, însă era de anticipat acest nivel, în contextul în care stimularea economiei s-a bazat pe măsuri fiscale care au condus la creşterea consumului, cu efect doar pe termen scurt, a menţionat Ionuţ Dumitru. Domnia sa a spus că un avans al PIB de peste 5% este puţin probabil, apreciind că deficitul de cont curent, în creştere la nouă luni de aproape 2,5 ori faţă de primele nouă luni din 2015, a fost alimentat tot de cererea internă.

Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a menţionat că, deşi toţi indicatorii arată că economia noastră ar merge bine, totuşi România are o problemă - are o libertate economică moderată.

Libertatea proprietăţii şi cea faţă de corupţie sunt la nivel african, a adăugat domnia sa, precizând că acest aspect este sursa fundamentală a tuturor problemelor noastre.

• Isărescu: "Trebuie să avem grijă de macrostabilitate ca de lumina ochilor noştri"

Ţara noastră înregistrează creştere economică, însă, prin stimularea cererii şi a consumului, a creat mai degrabă locuri de muncă în alte ţări, având în vedere că cererea a fost satisfăcută preponderent prin importuri, care cresc mult mai rapid decât exporturile, a transmis, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu, prin consilierul său Lucian Croitoru.

Şeful BNR a menţionat, în mesajul său citit în cadrul unei conferinţe: "Avem creştere economică, nu avem deflaţie, în pofida plasării indicelui anual în teritoriu negativ, iar din perspectiva politicii monetare ne-am păstrat marja de manevră: dispunem de toate instrumentele - dobânda, coridorul, reglarea lichidităţii, rezervele minime obligatorii. Cu toate acestea vedem că stimularea cererii şi a consumului a creat mai degrabă locuri de muncă în alte ţări. În acest moment importurile cresc mult mai rapid decât exporturile, cererea se duce în importuri, deşi ar fi fost mai bine dacă ea ar fi fost stimulată prin creşterea producţiei interne. Nu suntem împotriva stimulentelor, dar este imperios necesar ca acestea să fie atent alese, să aibă un dozaj adecvat şi să fie aplicate la momentul oportun".

Despre macrostabilitate, Mugur Isărescu spune că trebuie să avem grijă de ea "ca de lumina ochilor noştri", întrucât din aceasta derivă şi sustenabilitatea, durabilitatea dezvoltării noastre şi obţinerea bunăstării într-o lume ce se confruntă cu multe incertitudini şi schimbări".

Guvernatorul BNR subliniază: "Dezechilibrele apar relativ uşor, mai ales într-un mediu volatil, iar corecţia acestora este dureroasă. Fără o justă măsură va fi greu să convingem, iar sentimentele, percepţia investitorilor, dar şi a oamenilor afectaţi de măsurile decidenţilor, se pot schimba rapid şi pot produce la rândul lor schimbări, nu întotdeauna benefice".

• Lazea: "Pentru obiectivele considerate necesare de ministere avem nevoie de 300% din PIB"

Pentru realizarea obiectivelor pe care ministerele le consideră necesare în acest moment avem nevoie de o sumă exhivalentă cu 300% din PIB, susţine Valentin Lazea, economistul şef al BNR.

Domnia sa a spus, ieri, că bugetul pentru implementarea strategiei "România Competitivă" este de 18 miliarde euro, din care 12 miliarde se află deja în bugetele ministerelor, iar diferenţa se poate obţine din creşterea economică, cu condiţia ca aceasta să nu fie risipită pe majorări salariale şi pensii nesustenabile, sau pe reduceri de taxe.

Strategia "România Competitivă" a fost elaborată de un grup de lucru constituit la iniţiativa Guvernului, din reprezentanţi ai Executivului, ai Băncii Naţionale a României, ai Academiei Române şi ai altor entităţi.

Obiectivul strategiei constă în asigurarea unei creşteri economice anuale de 5%, timp de zece ani, în condiţii de sustenabilitate, potrivit economistului BNR.

Valentin Lazea a specificat: "În varianta finală, cele 16 domenii strategice conţin 44 de obiective, în creştere de la 40 iniţial, 127 de măsuri concrete, în creştere faţă de 90 la început, bugetul a ajuns la 18 miliarde de euro, care înseamnă circa 10,7% din PIB-ul din acest an, dar mai puţin de 10% din PIB-ul mediu al perioadei 2016 - 2020. Circa două treimi din sumă deja se află în bugetele ministerelor, doar trebuie reprioritizate. Dacă 12 miliarde euro sunt în bugete, de unde putem obţine diferenţa de 6 miliarde? Aici, aritmetica este favorabilă, în sensul că, dacă asumăm că între 2016 şi 2020 PIB va creşte cu circa 40 miliarde euro, iar bugetul ştim că este o treime din PIB, înseamnă că din creşterea de 40 miliarde euro o treime sau suma de 13 miliarde euro va reprezenta creşterea de buget acoperită din creşterea economică".

Reprezentantul Băncii Naţionale a României a subliniat că, pentru stimularea capitalului, sunt necesare îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, a pieţei de capital, atragerea mai bună a investiţiilor străine directe, străine şi autohtone, la care se adaugă infrastructura, cadastrul, debirocratizarea şi eficienţa energetică.