Irak, prima victimă colaterală a sancţiunilor impuse de SUA Iranului

Irakul - prins la mijloc între cei doi aliaţi ai săi, american şi iranian - este prima victimă a sancţiunilor impuse de Washington marelui său vecin, care ar putea să-l priveze de bunuri vitale şi chiar de mii de locuri de muncă, relatea­ză AFP.

Ţara este împotmolită deja, de o lună, într-o contestare socială care denunţă marasmul economic, penurii cronice de electricitate, şomajul galopant şi nepăsarea clasei politice, în contextul în care seceta a redus veniturile agricole considerabil.

Irakul se pregăteşte acum să încaseze o lovitură şi mai dură la adresa economiei sale sleite de efortul de război împotriva jihadiştilor din gruparea Statul Islamic (SI) şi corupţie - pierderea celui de-al doilea său importator, Iranul, potrivit news.ro.

În 2017, Irakul a plătit aproximativ 6,6 miliarde de dolari (5,7 miliarde de euro) ca să importe din Iran bunuri de consum de la tomate la ventilatoare şi de la pături la maşini.

În opinia lui Ali Ajlane, care vinde produse electrocasnice pe o stradă comercială din Bagdad, "80% din produsele de pe piaţă sunt iraniene, deci, dacă se închide frontiera, va fi criză şi la noi".

Abbas Moukhaylef, care importă şi el produse electronice din Iran, nici nu-şi poate imagina de unde să se aprovizioneze fără Republica islamică.

"Noi importăm anual între 200.000 şi 300.000 de containere de odorizante de aer din Iran", spune acesta, adăugând: "depindem de Iran în cele mai multe domenii".

Pentru clienţi, produsele iraniene au un avantaj crucial - sunt cele mai ieftine de pe piaţă.

În privinţa produselor finite, importurile - în dolari - au încetat deja, aşa cum s-a angajat premierul Haider al-Abadi, care a subliniat că o face cu reticenţă.

"Ca să ne conformăm sancţiunilor americane, am încetat să importăm maşini iraniene", cele mai numeroase în interminabilele ambuteiaje din Bagdad sau din alte oraşe din ţară, afirmă un reprezentant al unei întreprinderi de import de automobile. Însă, continuă el, sub protecţia anonimatului, "Guvernul le-a cerut americanilor o derogare, pentru a putea importa piese necesare în producţia de vehicule". În aşteptarea acestei autorizaţii, toate liniile de producţie s-au oprit în Irak, iar "5.000 de salariaţi nu ştiu dacă îşi vor păstra locurile de muncă", a avertizat el.

Acestor schimburi comerciale - aproape cu sens unic, în contextul în care Iranul a importat în 2017 produse irakiene în valoare de doar 77 de milioane de dolari (66 de milioane de euro) - li se adaugă alte venituri şi surse de locuri de muncă, notează Mouzhar Mohammed Salah, un consilier economic al lui al-Abadi.

"Cele două sau trei milioane de pelerini iranieni care vin anual generează o importantă activitate economică, de care Irakul ar putea acum să fie privat", avertizează el.

Fiecare pelerin plăteşte 40 de dolari pentru a obţine viză, plus veniturile în domeniul hotelier şi comercial al aces­tui turism religios.

Irakul, dau asigurări comercianţi, oficiali şi consumatori, nu îşi poate permite să-şi agraveze şi mai mult criza socială şi economică.

În vederea aducerii unor produse iraniene ieftine, "piaţa neagră va pros­pera", preconizează Ajlane. "Frontiera dintre Iran şi Irak este lungă" - peste 1.000 de kilometri - "iar importurile vor continua, chiar dacă oficial ele sunt interzise", dă asigurări acest comerciant din capitala irakiană.

"De-a lungul frontierei există punc­te de trecere neoficiale între Iran şi Irak, iar contrabanda poate tranzita prin aceste puncte", declară pentru AFP Yassine Faraj, numărul doi la Camera de Comerţ din Sumaymaniyah, o provincie din Kurdistanul irakian, la frontiera cu Iranul.

De asemenea, "înăsprirea sancţiunilor americane impuse Iranului va conduce venirea unui nou val de muncitori iranieni, mai ales în Kurdistan", dă el asigurări.

În anii "90, pe când inflaţia urca puternic în Iran, numeroşi muncitori cu ziua îşi găseau de lucru în Irak, pentru a trimite lunar bani familiilor lor în Iran.

Este vorba astfel despre noi muncitori iranieni, care pot afecta piaţa muncii irakiene devastate. Nivelul oficial al şomajului este mai mare de 10% şi de peste două ori mai mare în rândul tinerilor.