Mitingul organizat de diaspora românească nu este doar un strigăt de disperare al celor nevoiţi să-şi părăsească ţara pentru o viaţă mai bună, ci şi o nouă şansă pentru ţara noastră.

Rubla rusească şi lira turcească s-au depreciat semnificativ ieri, pe pieţele externe, după ce Statele Unite ale Americii au anunţat noi măsuri împotriva celor două ţări.

Lira turcească a coborât cu peste 3%, ajungând la un nou minim istoric de 5,44 lire/dolar. De la începutul anului, moneda Turciei a pierdut aproximativ 43%, conform Financial Times.

• INS: Deficitul comercial a crescut cu 483 milioane euro în primul semestru din 2018 

Deficitul balanţei comerciale s-a adâncit cu 483,3 milioane de euro, în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018, comparativ cu acelaşi interval din 2017, ajungând la 6,30 miliarde de euro, a anunţat, ieri, Institutul Naţional de Statistică (INS) printr-un comunicat de presă.

• Ministrul Turismului Bogdan Trif răspunde ANAT: "Nu am jignit agenţiile de turism atunci când am luat apărarea românilor păgubiţi" 

Transpunerea directivei europene care vizează garantarea în proporţie de 100% a pachetelor turistice a iscat un adevărat scandal între ministrul turismului Bogdan Trif şi Asociaţia Naţională a Agenţilor din Turism. Conflictul s-a amplificat în urma conferinţei de presă în care Bogdan Trif a prezentat bilanţul activităţii pe primul semestru şi, în opinia ANAT, a dezinformat cetăţenii cu privire la garantarea pachetelor turistice şi la obligaţiile generale pe care le-ar avea agenţii de turism.

ANAT susţine că nu agenţiile trebuie să transpună directivele europene, ci statul român, care este obligat să caute cele mai bune soluţii. Mai mult, pentru că ministrul a vorbit în mod general despre situaţii punctuale, cum ar fi insolvenţa unor agenţii de turism, reprezentanţii ANAT au declarat că operatorii din domeniu se simt jigniţi şi aşteaptă scuzele lui Bogdan Trif.

Numărul protestelor s-a înmulţit, deşi miniştrii guvernului Dăncilă au anunţat creşteri salariale pentru angajaţii din sectorul public.

Cele mai recente acţiuni de protest sunt greva generală declanşată, miercuri, de membrii Sindicatului Naţional Sport şi Tineret, protestele de la Spitalul Universitar de Urgenţă şi greva japoneză anunţată pentru astăzi de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

În urmă cu zece zile au protestat şi sindicaliştii din metalurgie, de pe platformele industriale din Târgovişte, Zalău şi Călăraşi.

Practic, putem vorbi despre o vară fierbinte în domeniul revendicărilor pe care le au angajaţii.

În

"Raiffeisen Bank" a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de 423 milioane de lei, cu 74% mai mare faţă de intervalul similar din 2017, conform unui comunicat transmis ieri de bancă.

Veniturile consolidate ale grupului Telekom Romania, în trimestrul doi din 2018 au fost de 237,8, milioane de euro, în timp ce EBITDA ajustată s-a ridicat la 37,3 milioane de euro, transmite compania printr-un comunicat de presă.

Proiectul privind modificarea legii pensiilor este unul dintre cele mai dezbătute documente de către liderii PSD, care s-au lăudat cu el la orice apariţie în mass-media, deşi textul viitorului act normativ nu fusese postat nicăieri pentru ca publicul larg să ia cunoştinţă de prevederile acestuia.

Singurele informaţii cu privire la viitorul act normativ au fost preluate din prezentările de la posturile de televiziune, pe care le-au făcut Liviu Dragnea, şeful PSD, şi Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii. Din datele furnizate publicului larg de către cei doi, reiese că proiectul legislativ prevede că pensionarii care nu pot aduce acte pentru sporurile primite din anul 1975 până în 2001 vor primi din oficiu un procent de mărire de 10%.

O altă propunere din această lege se adresează persoanelor care doresc să îşi cumpere vechimea în muncă prin plata la sistemul public de pensii a perioadei pentru care nu au cotizat. Proiectul de lege prevede că acestea vor putea plăti şi pentru o vechime mai mică de 5 ani.

Criptomonedele au capacitatea de a schimba în mod pozitiv serviciile financiare prin creşterea vitezei şi reducerea costurilor afacerilor, dar sunt necesare acţiuni internaţionale coordonate în ceea ce priveşte reglementările, în vederea asigurării că aceste noi monede nu permit activitatea infracţională şi evaziunea fiscală, susţine Alex Milcev, liderul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, din cadrul EY România, într-un raport remis Redacţiei.

Domnia sa spune: "Pe măsură ce se accelerează dezvoltarea pieţelor de criptomonede, creşte şi nevoia urgentă de reglementare cu privire la aceste criptoactive. Multă lume presupune că securitatea tehnologiei blockchain şi registrul public aproape inviolabil care stă la baza criptomonedelor asigură securitatea acestora. Dar, impunerea de verificări privind aplicarea reglementărilor nu va fi uşoară. Mulţi argumentează că fluctuaţiile dramatice ale preţului fac ca aceste monede virtuale să se asemene mai mult mărfurilor decât unor monede. Organele de reglementare sunt nedumerite de cadrul netradiţional în care funcţionează şi peste tot în lume observăm discrepanţe de opinie cu privire la caracterul solid şi utilizarea acestora".

Irakul - prins la mijloc între cei doi aliaţi ai săi, american şi iranian - este prima victimă a sancţiunilor impuse de Washington marelui său vecin, care ar putea să-l priveze de bunuri vitale şi chiar de mii de locuri de muncă, relatea­ză AFP.

Ţara este împotmolită deja, de o lună, într-o contestare socială care denunţă marasmul economic, penurii cronice de electricitate, şomajul galopant şi nepăsarea clasei politice, în contextul în care seceta a redus veniturile agricole considerabil.

Irakul se pregăteşte acum să încaseze o lovitură şi mai dură la adresa economiei sale sleite de efortul de război împotriva jihadiştilor din gruparea Statul Islamic (SI) şi corupţie - pierderea celui de-al doilea său importator, Iranul, potrivit news.ro.

În 2017, Irakul a plătit aproximativ 6,6 miliarde de dolari (5,7 miliarde de euro) ca să importe din Iran bunuri de consum de la tomate la ventilatoare şi de la pături la maşini.

În opinia lui Ali Ajlane, care vinde produse electrocasnice pe o stradă comercială din Bagdad, "80% din produsele de pe piaţă sunt iraniene, deci, dacă se închide frontiera, va fi criză şi la noi".

Abbas Moukhaylef, care importă şi el produse electronice din Iran, nici nu-şi poate imagina de unde să se aprovizioneze fără Republica islamică.

"Noi importăm anual între 200.000 şi 300.000 de containere de odorizante de aer din Iran", spune acesta, adăugând: "depindem de Iran în cele mai multe domenii".

Pentru clienţi, produsele iraniene au un avantaj crucial - sunt cele mai ieftine de pe piaţă.

Mii de români care lucrează peste hotare sunt aşteptaţi, astăzi, în Piaţa Victoriei, la primul miting organizat în ţară de reprezentanţii diasporei. Protes­tul a fost iniţiat pe reţelele de socializare în urmă cu trei luni, iar la el s-au raliat foarte mulţi dintre românii care trăiesc şi muncesc în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Irlanda şi Franţa.

Coloane de zeci de maşini cu steaguri tricolore au intrat în ţară în ultimele două zile pe la vămile de la graniţa cu Ungaria şi toţi cei aflaţi în autoturis­me au declarat că vor fi prezenţi, astăzi, la mitingul din faţa guvernului pentru că "este nevoie de o schimbare".

De exemplu, luni, reprezentanţii Poliţiei de Frontieră Arad au declarat că aproximativ 121.000 de persoane au tranzitat cel mai mare punct de control de la graniţa cu Ungaria, Nădlac II, dintre care peste 70.000 au fost pe sensul de intrare în România.

Prin punctele de frontieră au trecut, miercuri, peste 221.700 de persoane, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire din ţară, şi aproximativ 53.000 de mijloace de transport, potrivit site-ului Poliţiei de Frontieră.

Acţiunile producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş (SNG) au urcat cu 5,31%, în raport cu moneda europeană, în intervalul 1 - 8 august, devenind, astfel, titlurile cu cea mai mare rentabilitate din cadrul indicilor BET şi BET-TX, care au crescut cu 2,36%, respectiv 1,99%, în perioada menţionată.

Cu excepţia şedinţei din data de 7 august, când preţul acţiunii SNG a stagnat, în celelalte cinci zile bursiere incluse în intervalul avut în vedere, cotaţia producătorului de gaze naturale a oscilat între o creştere de 0,15%, apărută pe data de 8 august, şi un avans de 2,42%, consemnat în şedinţa din data de 5 august.

Aprecierea preţului producătorului de gaze naturale apare în condiţiile în care, pe data de 14 august, emitentul îşi va publica rezultatele financiare pentru primul semestru al acestui an, producătorul de gaze naturale obişnuind piaţa, în ultimul timp, cu rezultate pozitive.

Grupul MedLife (M) a obţinut, pentru primele şase luni ale acestui an, un profit net de 6,07 milioane de lei, în scădere cu 5,1% faţă de cel obţinut la finalul primului semestru al anului trecut, în timp ce veniturile operaţionale au atins, la data de 30 iunie 2018, valoa­rea de 375,52 milioane de lei, în creştere cu 24% faţă de cele înregistrate la 30 iunie 2017, se arată în raportul semestrial al prestatorului de servicii medicale publicat, ieri, pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Case de licitaţii de artă din întreaga lume, plecaţi în vacanţă! Aşa mi s-a părut că am auzit, pritocind ştirile în domeniu, la Londra, nu departe de Highgate, locul unde s-ar putea spune că Marx zace. În această perioadă se pleacă masiv în vacanţă iar banii schimbă şi ei busola, iau altă destinaţie decât cea a investiţiilor. Desigur, rămâne de văzut câţi cumpărători sunt oameni normali, aşa, ca noi, adică strâng banii, fiecare după capacitate, să cumpere obiecte de artă şi de colecţie, pentru plăcerea personală sau cea a conturilor sale. În general, însă, zvonul de vacanţă îngheaţă astfel de porniri sau, dacă este să ne luăm după temperaturile de la Londra, le topeşte. Dacă mai este ceva, se petrece în alt colţ al lumii sau se duce pe online, vânzările din spaţiu virtual luând un avânt teribil.

Grupul petrolier OMV Petrom (SNP) a început producţia la o nouă sondă offshore LVO7, forată pe zăcământul Lebăda Vest din Marea Neagră, în urma unor investiţii de circa 30 milioane de euro, informează producătorul de petrol şi gaze printr-un comunicat remis, ieri, Redacţiei.

LVO7 este prima sondă multilaterală forată în România. Lucrările de foraj au demarat în februarie, în cadrul campaniei offshore anunţată în septembrie 2017, arată compania.

Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil de Upstream, a declarat: "Forajul multilateral este o nouă tehnologie care ne permite să accesăm zone diferite din cadrul unui zăcământ, prin intermediul unei singure sonde. Prin sondele multilaterale putem să accesăm resurse suplimentare în cadrul zăcămintelor mature şi să creştem producţia, însă în condiţii de control al costurilor".

Investiţiile pentru forajul sondei şi pentru conectarea acesteia la infrastructura existentă s-au ridicat la aproximativ 30 de milioane de euro. Sonda are două ramuri care au fost forate pe o lungime de aproximativ 3.200 de metri, respectiv 2.200 de metri, sub fundul mării.

Am putea să îl numim un vocabular al erorilor. Politice, desigur. Uşor de înţeles, nu cuvintele sunt de vină pentru munţii de greşeli îngrămădite de aşa zişii oameni politici ai României, mult peste peste capul bietei nostre ţărişoare post-decembriste. Politicienii şi păpuşarii puterii din spatele lor ar trebui să poarte responsabilitatea. Evident, nimeni nu o revendică şi nici nu şi-o asumă. România este, în continuare, acel loc unic şi înfricoşător în care tot ceea ce se întîmplă în spaţiul politic şi al guvernării, decizii, acte, legi, acţiuni, contra-acţiuni, contra-decizii şi aşa mai departe, toate rămîn fără consecinţe, note şi scadenţe de plată pentru autorii lor, ca şi cînd universala relaţie cauză-efect ar fi fost total şi definitiv abrogată; umblă vorba prin tîrg că prin ordin de zi pe unitate!

Sistemul de cercetare din ţara noastră este subfinanţat de foarte mulţi ani. Chiar dacă actualul guvern preconizează că va aloca 1% din produsul intern brut pentru dezvoltarea inovaţiei şi cercetării, reprezentanţii Federaţiei Sindicale Hermes consideră că banii respectivi vor fi risipiţi, din cauza lipsei criteriilor de competitivitate şi evaluare a proiectelor de cercetare ştiinţifică.

Reprezentanţii federaţiei sindicale din domeniul cercetării, organizaţie care numără 1200 de cercetători şi lucrători în mediul de cercetare şi în învăţământul superior, consideră că Ministerul Cercetării şi Inovării şi Administraţia Prezidenţială folosesc subiectul bugetului cercetării cu intenţia unei răfuieli politice.

Conform unui comunicat de presă trimis de Federaţia Sindicală Hermes, în mijlocul acestei confruntări se află "cercetătorii de profesie, izolaţi într-un sistem închis, guvernat de analfabeţi funcţionali şi de impostură ştiinţifică".