MIHAI IONESCU, ANEIR: "Sectoarele care pot înlocui importurile ar trebui subvenţionate"

• INS: Deficitul comercial a crescut cu 483 milioane euro în primul semestru din 2018

Deficitul balanţei comerciale s-a adâncit cu 483,3 milioane de euro, în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018, comparativ cu acelaşi interval din 2017, ajungând la 6,30 miliarde de euro, a anunţat, ieri, Institutul Naţional de Statistică (INS) printr-un comunicat de presă.

Potrivit acestuia, în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018, exporturile au însumat 33,9 miliarde de euro, crescând cu 10%, în timp ce importurile s-au majorat cu 9,7%, la 40,2 miliarde de euro.

INS mai transmite: "Faţă de luna iunie 2017, exporturile din iunie 2018 au crescut cu 16,2%, iar importurile - cu 11,7%. În luna iunie 2018 exporturile au însumat 5,8 miliarde de euro, iar importurile - 7,1 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,3 miliarde de euro".

Potrivit domnului Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), deficitul balanţei comerciale s-a adâncit deoarece, deşi din punct de vedere procentual exporturile au fost mai mari decât importurile, în valori absolute situaţia este inversată, creşterea exporturilor este mai redusă decât cea a importurilor.

• Mihai Ionescu: "Trebuie să găsim căi de a creşte şi mai accelerat exporturile"

Problema principală a exportatorilor este reprezentată de faptul că trebuie să găsim căi de a creşte şi mai accelerat exporturile, susţine preşedintele ANEIR, adăugând: "Pentru asta, cu chiu-cu vai, la rectificarea bugetară ni s-a promis o majorare de fonduri pentru finanţarea proiectelor de promovare a exporturilor. Acest lucru presupune subvenţionarea participării firmelor româneşti la târguri şi misiuni economice internaţionale".

Domnia sa ne-a mai spus că, la rectificare, exportatorilor li s-a promis şi asigurarea fondurilor pentru a finanţa târgurile care vor fi organizate în acest an.

Mihai Ionescu ne-a declarat: "Printr-o prezenţă mai activă la târguri, putem prezenta oferta României la export, putem să încheiem contracte şi să avem rezultate substanţial mărite în balanţa comercială. În privinţa importurilor, acestea trebuie temperate - sigur, nu le putem opri pentru că ele acoperă aproape 60%, în unele sectoare până la 80%, din necesarul de materii prime şi componente pentru export. Totuşi, trebuie să continuăm să identificăm soluţii de evitare a importurilor, în special în zona agroalimentară. Din păcate, în acest domeniu, deşi am avut doi ani balanţa comercială pe plus (2015 şi 2016), în 2017 şi 2018 ea este pe deficit în sectorul agroalimentar. Cu toate că s-au lansat două programe, cel de tomate şi de carne de porc, nu este de ajuns şi aşteptăm noi iniţiative guvernamentale de stimulare a producţiei autohtone în sectorul agroalimentar".

Preşedintele ANEIR susţine că Guvernul trebuie să acorde subvenţii pentru investiţii cu prioritate către acele sectoare care pot, astfel, să înlocuiască importurile, afirmând: "Asta stă în puterea Guvernului - să se orienteze cui dă ajutor de stat la investiţii, dar să aibă în vedere nu doar crearea de locuri de muncă, importante şi ele, ci şi acele investiţii care conduc la reducerea importurilor. În al doilea rând vrem ca Guvernul să găseasă o soluţie pentru acoperirea necesarului de forţă de muncă. Firmele din România au comenzi de export şi, din păcate, pe unele nu le pot onora din lipsă de forţă de muncă".

Domnul Ionescu a mai precizat că, în acest sens, a cerut Guvernului să des­fiinţeze acea prevedere "aberantă, şi unică în UE" (pe care doar Româ­nia o are) potrivit căreia cei angajaţi din afara UE trebuie să fie remuneraţi cu minimum salariul mediu pe economie, şi nu la nivelul salariulului minim, aşa cum fac alte state.

"În prezent, acest aspect este în discuţie - să se elimine această barieră - pentru că salariul mediu este rezultatul între salariul unui bancher, sau al unui IT-ist spre exemplu, şi al unui muncitor necalificat, ori nu poţi angaja un lucrător într-o meserie inferioară luând în calcul salariile de vârf din economie, ci trebuie să aplici regula «cel puţin salariul minim pe economie». Avem promisiuni că se va rezolva, în curând, dar văd că trenează, încă se ceartă în Guvern despre cum trebuie să abordeze această chestiune, acest deficit de forţă de muncă", a mai menţionat Mihai Ionescu.

În ceea ce priveşte evoluţia exporturilor în perioada următoare, preşedintele ANEIR ne-a spus că aceasta ţine de fluctuaţiile cursului euro/leu.

Domnia sa ne-a explicat: "Deprecierea monedei naţionale, de la 4,45 lei/euro, la 4,65 lei/euro, ar trebui să îi bucure pe exportatori, dar din păcate nu este un lucru care să ne bucure, pentru că orice depreciere a monedei naţionale se regăseşte şi în costurile de import, care sunt foarte importante în realizarea produselor de export. Astfel, vedem că deprecierea acestui curs valutar influenţează negativ exporturile. Ea este riscantă. De la cursul de schimb valutar nu aşteptăm deprecierea, ci stabilitate relativă".

• INS: "Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri: 7,9 miliarde euro la exporturi şi 9,9 miliarde euro la importuri, în primul semestru"

În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,5% la export şi 38% la import) şi alte produse manufacturate (32,6% la export şi respectiv 30,7% la import), transmite INS.

Conform datelor INS, valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în această perioadă a fost de circa 26 de miliarde de euro la expedieri şi de aproximativ 30 de miliarde de euro la introduceri, reprezentând 76,7% din total exporturi şi 75,2% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018 a fost de 7,9 miliarde de euro la exporturi şi de 9,9 miliarde de euro la importuri, reprezentând 23,3% din total exporturi şi 24,8% din total importuri, conform INS.