IRES: "Scandalul Bercea Mondial modifică percepţia relaţiilor interetnice"

Ultimele scandaluri legate de clanul Bercea Mondial şi promovarea lor pe televiziuni deteriorează percepţia relaţiilor interetnice din România, susţine Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), într-un studiu trimis redacţiei cu privire la raportarea noastră la minoritatea rromă, precum şi la delicvenţa clanurilor infracţionale existente în România.

"Astfel, indicatorii care măsoară percepţia despre discriminare s-au modificat drastic faţă de anul trecut, iar acceptabilitatea rromilor a scăzut în ultimele zile. Creşte, astfel, nivelul de intoleranţă faţă de rromi, dar şi acceptarea unor proiecte de discriminare pozitivă sau a politicilor de asistenţă socială", consideră IRES.

În general, românii cred că discriminarea rromilor în ţara noastră are un nivel moderat. Dacă 43% dintre participanţii la studiul IRES cred că rromii sunt mult şi foarte mult discriminaţi, 55% susţin că nivelul discriminării este unul mai degrabă redus. Tendinţa cu privire la nivelul discriminării este în scădere faţă de 2013, când IRES a efectuat un studiu pe această temă pentru Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD).

Respondenţii apreciază că discriminarea cu privire la rromi se manifestă mai pregnant în spitale (44%) şi locuri publice (43%), urmate de şcoală (37%) sau locul de muncă (31%). În toate aceste domenii, compasiunea si interpretarea unei situaţii de discriminare a scăzut faţă de studiul realizat de IRES pentru CNCD anul trecut, scădere generată de impactul mediatizării scandalului Bercea Mondial. "Acest scandal intens mediatizat deteriorează percepţia privind discriminarea romilor, aproape jumătate dintre cei care considerau, în 2013, că rromii sunt discriminaţi în România şi-au schimbat această părere, o scădere drastică asociată cu creşterea intoleranţei faţă de această etnie", mai punctează autorii studiului.

În contextul mediatizării frecvente a unor evenimente în centrul cărora se află grupări de crimă organizată sau aşa-numitele clanuri mafiote, IRES a investigat raportarea românilor la aceste grupări şi impactul acţiunii acestora asupra oamenilor. Aproximativ o cincime dintre respondenţi spun că în localitatea în care locuiesc există clanuri mafiote/de crimă organizată (23%) sau grupări de rromi cu afaceri ilegale sau care terorizează populaţia (26%).

De existenţa clanurilor mafiote/de crimă organizată în localitatea lor ştiu cu precădere: bărbaţii, tinerii între 18 şi 35 de ani, cei cu studii superioare, respondenţii rezidenţi în mediul urban, din regiunea de sud a ţării.

Cu privire la existenţa grupărilor de rromi cu afaceri ilegale sau care terorizează populaţia, respondenţii bărbaţi, între 18 şi 35 de ani, cu studii superioare, din mediul urban şi din regiunea de sud a ţării sunt cei care susţin cu cea mai mare intensitate că în localităţile în care locuiesc există astfel de grupări.

În aceiaşi parametri cantitativi, se situează evaluarea problemelor create de aceste grupări în comunitatea din care provin respondenţii. 24% dintre cei chestionaţi spun că în localitatea lor au existat probleme din cauza acţiunilor unei astfel de grupări. Problemele din localitate provocate de astfel de grupări sunt sesizate în mai mare măsură de bărbaţi, tineri între 19 şi 35 de ani, respondenţi cu studii superioare, din mediul urban şi care locuiesc în regiunea de sud a ţării.

Reacţia autorităţilor este evaluată mai degrabă pozitiv în ceea ce privesc măsurile pe care acestea le-au luat pentru rezolvarea problemelor create de astfel de grupări: 56% dintre respondenţi spun că autorităţile iau măsuri în acest sens. Percepţia gradului de implicare a autorităţilor este mai ridicată la femei, la respondenţi peste 35 de ani, cu studii elementare şi medii, din mediul rural şi cu rezidenţa în Transilvania+Banat.

Totuşi, eficienţa măsurilor devine problematică: doar 38% dintre participanţii la studiu spun că autorităţile îşi fac treaba pentru a soluţiona aceste probleme. Favorabilitatea cu privire la reacţia autorităţilor în cazuri de acest gen este mai ridicată în rândul respondenţilor bărbaţi, cu studii mediii, din Transilvania+Banat şi din mediul urban.

Studiul mai relevă o tendinţă de distanţare socială a celor intervievaţi pe măsură ce ei sunt puşi în situaţia de a recunoaşte interacţiunea directă cu aceste grupări. Doar 5% dintre cei intervievaţi recunosc că au interacţionat cu astfel de grupări. Interacţiunea este mai ridicată în rândurile bărbaţilor, ale tinerilor a celor cu studii superioare, din mediul urban şi din localităţi din regiunea Moldovei.

Doar 1 din 10 respondenţi spun că au avut personal de suferit din cauza acţiunilor unor astfel de grupări. În această categorie, se regăsesc mai mult bărbaţii şi respondenţii cu rezidenţe în sudul ţării şi în Moldova.

În acelaşi timp, sentimentul de frică provocat de existenţa acestor tipuri de grupări este ridicat: 60% dintre români declară acest sentiment. Frica este mai acută în rândurile femeilor, ale respondenţilor cu studii medii şi elementare şi cu rezidenţa în regiunea de sud a ţării şi a Moldovei. Persoanele în vârstă sunt cele mai afectate de acest sentiment în timp, ce românii cu studii superioare gestionează cel mai bine acest sentiment de insecuritate. În Transilvania şi Banat, percepţia insecurităţii generate de criminalitatea rromilor este cu 10% mai mică decât în celelalte regiuni.

Cercetarea a fost realizată joi prin telefon pe un eşantion de 1.221 indivizi de cel puţin 18 ani şi peste. Marja de eroare este de +/- 2,9%.