Irigaţiile din sudul ţării - blocate de nivelul scăzut al Dunării

Seceta din ultima perioadă şi-a pus amprenta asupra sudului ţării, unde culturile agricole nu mai pot fi irigate din cauza scăderii volumului de apă al Dunării.

"Din cauza faptului ca nivelul Dunării a scăzut, la staţiile de pompare din amenajările Giurgiu - Răsmireşti, Staţia de Pompare a Apei (SPA) Pietrişu, amenajarea Viişoara, SPA Roptoare, SPA Gârla Iancului, amenajarea Olt - Călmăţui, SPA Dunărea, amenajarea Terasa Corabia, SPA Celei, staţia Vâlcovia, amenajarea Sadova - Corabia, SPA L1, amenajarea Nedeea - Măceşu, SPA1 Nedeea, amenajarea Calafat - Băileşti, SPA Basarabi, amenajarea Cetate - Galicea Mare, SPA 1, nu mai există nivel de exploatare. Apele s-au îndepărtat de ţărm, cu toate măsurile luate pentru a draga canalele de aducţiune; nu mai avem apă la prize. La Zimnicea o parte din vadul Dunării s-a transformat în plajă", a anunţat, Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe pagina oficială de Facebook.

Oficialul a menţionat că în perimetrele irigate, starea de vegetaţie a plantelor este bună şi culturile nu sunt afectate.

"Împreună cu directorul general al ANIF şi cu specialiştii din teritoriu, am convenit să prioritizăm lucrările în sistemul de irigaţii. Întreruperea pompării apei în sistem o transformăm într-o bună oportunitate de executare a lucrărilor în staţiile de pompare şi de impermeabilizare a canalelor de aducţiune şi distribuţie", a precizat Petre Daea.

Dacă pe Dunăre sunt probleme, situaţia pare un pic mai bună în privinţa marilor lacuri de acumulare, unde rezervele de apă sunt la un nivel satisfăcător, potrivit afirmaţiilor lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, care îndeamnă populaţia să consume cumpătat apă în această perioadă.

"Raţionalizarea apei încă nu este un termen potrivit pentru această fază, dar restricţii sunt şi apeluri la un consum cumpătat şi responsabil apar din ce în ce mai des. Într-adevăr, sunt 24 de secţiuni, pe Crişuri, Someş, pe Prut, Bârlad sunt fenomene de secare în albiile râurilor, sunt lacuri care au dispărut, din păcate. În paralel, în marile lacuri de acumulare rezervele sunt încă la un nivel satisfăcător, dar seceta continuă, vin câteva zile foarte calde. În continuare, până joi cel puţin, vom avea alertă de cod galben şi portocaliu pe fenomene de secetă. Deci, în continuare trebuie să avem mare grijă de resursa de apă potabilă pentru că vor apărea, din păcate, şi alte localităţi care se vor confrunta cu aceste probleme. (...) Rezervele de apă existente nu pot fi transportate în cantităţi semnificative dintre o regiune în cealaltă, tocmai de aceea sunt foarte multe localităţi concentrate în anumite regiuni, în zona Moldovei, de exemplu, unde restricţiile sunt mai severe. Sunt alte localităţi care au rezerve suficiente pentru a consuma, practic, cât vor, dar mai ales în această perioadă, indiferent de situaţie şi indiferent de rezervele comunităţii respective, apelul este pentru a avea un consum responsabil, doar pentru strictul necesar, astfel încât să avem grijă de rezervele pe care le mai deţinem", a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţă de presă, ministrul Tanczos Barna.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a precizat că, în ciuda secetei, apa pentru irigarea culturilor agricole poate fi asigurată.

"În majoritatea zonelor unde sunt sisteme de irigaţii se poate asigura resursa de apă pentru irigaţii. Sunt câteva culturi care sunt deja în faza de recoltare, acolo nu mai este nevoie; porumbul şi încă două-trei culturi ar avea nevoie de apă. Acolo unde este nevoie de apă pentru irigaţii încă putem să asigurăm resursa necesară", a mai spus ministrul Barna.

Potrivit acestuia, pentru a reface resursele de apă la nivelul solului ar trebui să plouă câteva luni de zile.

"Resursa de apă la nivelul solului este foarte, foarte mică, la nivel de un metru resursa este la 30-40% faţă de media anuală caracteristică acestei perioade. Sunt zeci de localităţi unde cantităţile de precipitaţii sunt la mai puţin de jumătate faţă de cantităţile caracteristice ultimelor zece luni, de exemplu, din această perioadă. Deci nu a început acum seceta, acum atinge un vârf, dar, practic, a început din septembrie anul trecut, precipitaţiile din timpul iernii au fost foarte mici, primăvara destul de secetoasă, vara fără precipitaţii şi efectele se văd, din păcate, în agricultură mai ales", a adăugat Tanczos Barna.

Seceta extremă de acum va avea impact şi asupra următorului an agriol, deoarece lucrările nu vor putea fi executate la timp, susţine Daniel Botănoiu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.

"Nu au fost precipitaţii în aproape nicio zonă din România în luna iulie, iar deficitul de apă a depăşit 200 de litri pe metru pătrat în multe regiuni. O situaţie care, pentru agricultură, nu mai poate fi îmbunătăţită în acest an. (...) Este un an agricol extrem de greu, mult mai greu decât anul 2020, mai ales că discutăm de un deficit hidric major, avem secetă pedologică şi cantităţi infime de apă la dispoziţie. Acum se vede cel mai bine lipsa investiţiilor din ultimii ani în sistemul de irigaţii, deşi există un program cu bani suficienţi pentru realizarea acestor lucrări", a declarat, pentru Agerpres, Daniel Botănoiu.

Acesta a afirmat că majoritatea culturilor însămânţate în primăvara acestui an sunt afectate de secetă, printre ele numărându-se porumbul, floarea soarelui, soia, furajele, legumele, dar şi păşunile.

"Sunt zone unde porumbul este compromis definitiv. Este bine că s-a permis recoltarea culturilor care sunt compromise şi utilizarea acestora drept furaj însă nu trebuie să uităm că România nu mai deţine şeptelul adecvat pentru consumarea acestor furaje. Ce poate să facă un fermier care recoltează 50 tone de porumb furaj şi nu are animale? Credeţi că îl cumpără cineva? Toată presiunea acestor timpuri este pusă pe producătorul român, fie că este de cereale, lapte, carne, miere, etc. El este cel obligat să piardă, procesatorii, depozitarii, furnizorii de inputuri sau marile lanţuri de magazine nici nu vor să audă de împărţirea riscurilor de pe filieră ci vor să-şi menţină profitul neatins în aceste momente critice", a adăugat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.

Conform unei situaţii prezentată de Ministerul Agriculturii, suprafaţa totală afectată de secetă înregistrată ieri era de 116.674 hectare, fiind afectate 20 de judeţe: Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Tulcea, Teleorman, Timiş, Vaslui şi Vrancea. Situaţia suprafeţelor cu culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate de către comisiile de evaluare din fiecare judeţ.