ISĂRESCU LA UN SECOL DE LA EVACUAREA TEZAURULUI LA MOSCOVA:  "Este datoria BNR să întreprindă toate demersurile pentru repatrierea tezaurului"

C.I.
Ziarul BURSA #Companii / 7 aprilie 2016

"Este datoria BNR să întreprindă toate demersurile pentru repatrierea tezaurului"

Banca Naţională a României consideră că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca tezaurul să revină acasă, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la a XXIV-a ediţie a Simpozionul "Cristian Popişteanu", menţionând că se împlineşte un secol de la plecarea tezaurului spre Moscova.

Domnia sa a precizat că nici BNR, nici guvernul român, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunţat la continuarea demersurilor pentru recuperarea tezaurului Băncii Naţionale a României. "Reamintesc doar că de-a lungul celor două decenii interbelice guvernul de la Bucureşti nu a încetat să aducă această problemă pe agenda întâlnirilor bilaterale desfăşurate la Copenhaga, Londra, Varşovia, Geneva etc", a mai spus guvernatorul menţionând că N.D. Ciotori, reprezentantul României la primele întâlniri cu diplomaţii sovietici, le atrăgea atenţia acestora că "tezaurul nostru a fost dat în păstrare poporului rus, ca unui aliat mai mare al poporului român şi că, prin urmare, nicio lege de război nu le poate da dreptul să dispună de el, ci, dimpotrivă, este o datorie de onoare a poporului rus ca acest tezaur să fie restituit".

"Mesajul nostru nu s-a schimbat, indiferent de ce s-a întâmplat cu tezaurul nostru, de drumurile pe care l-au putut duce inclusiv interesele Internaţionalei a III-a", a declarat Mugur Isărescu.

Domnia sa a amintit că, în practica relaţiilor dintre băncile centrale, funcţionează cutuma încrederii reciproce: "Astfel, în condiţiile grele ale celui de-al Doilea Război Mondial, BNR a primit la rândul său un tezaur în depozit, trei tone de aur aparţinând Băncii Poloniei, aur pe care l-a restituit integral şi necondiţionat la sfârşitul războiului. În acelaşi timp, vă reamintesc că România a permis şi a sprijinit, în septembrie 1939, evacuarea întregului tezaur de aur aparţinând băncii centrale din Polonia - 83,5 tone, precum şi a bunurilor din patrimoniul cultural şi artistic al acestei ţări, în pofida ameninţărilor Germaniei. România a respectat tratatul său de alianţă cu Polonia, plătind însă cu viaţa primului-ministru de la acea dată, Armand Călinescu, asasinat, câteva zile după trecerea tezaurului polonez prin România, la 21 septembrie 1939".

Guvernatorul BNR a spus ieri: "După doi ani de neutralitate, România a intrat în Marele Război prin declaraţia de război din 14 august 1916 (stil vechi) împotriva Austro - Ungariei. Din cauza luptelor purtate pe două fronturi şi a înfrângerilor de la Dunăre, la 2 septembrie, Marele Cartier General Român a decis oprirea ofensivei în Transilvania. Atent la evoluţia fronturilor, în aceeaşi vreme Consiliul general al BNR a hotărât, la rândul său, că trebuie să pună la adăpost rezerva metalică, reprezentată de cele 91,48 tone de aur, monede şi lingouri, aflate în tezaurul său.

Având în vedere interesul opiniei publice pentru acest subiect, dar şi faptul că în presă circulă destule idei eronate cu privire la rolul acestui tezaur, structura şi proprietarul lui, cred că trebuie să precizez câteva aspecte.

Astfel, art. 35 al Statutelor BNR prevedea că «Banca va trebui să aibă o rezervă metalică de aur cel puţin de 40% din suma biletelor emise de dânsa». Aşadar, dimensiunea rezervei metalice condiţiona volumul de bancnote emise, era deci o avuţie publică, «avutul nostru», cum îi spunea guvernatorul I. G. Bibicescu în acei ani grei. Mai mult decât atât, în epoca respectivă, cine venea cu o bancnotă de o sută de lei la ghişeele din Palatul Lipscani, solicitând transformarea acesteia în aur, primea monede din aur în schimb. Şi din acest motiv, cea mai mare parte a tezaurului Băncii era reprezentată de monede.

Prin urmare, această cantitate de aur era a băncii, nu era a acţionarilor şi nu reprezenta depozite ale unor particulari.

Revenind la situaţia din 1916, la 6 septembrie 1916, a început evacuarea tezaurului la Sucursala BNR din Iaşi şi, în pofida discreţiei ce trebuia să însoţească această operaţiune, bucureştenii au observat că se întâmplă ceva, aşa cum aflăm din memoriile lui V. Th. Cancicov, care nota că a văzut pe Calea Victoriei «camioane - automobile» încărcate cu lăzi, în care era tezaurul Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni şi că acelaşi lucru se întâmplă şi la Banca Naţională, deoarece «camioane încarcă la intrările din dos». Însoţit de directorul Căpitanovici, de cenzorul Saligny, de mai mulţi funcţionari şi de o puternică gardă militară, tezaurul a ajuns la Iaşi la 9 septembrie 1916.

Drama României din toamna anului 1916 era însă abia la început, căci a urmat abandonarea Bucureştiului şi transferul tuturor instituţiilor la Iaşi, inclusiv a Băncii Naţionale începând cu 14 noiembrie 1916. În pragul iernii, cu două treimi din teritoriul naţional ocupat, cu o armată care trebuia să se refacă şi cu o importantă parte a populaţiei plecată pe drumurile bejeniei, guvernul a considerat că trebuie să pună la adăpost tezaurul Băncii Naţionale. Şi unde îl putea transfera decât pe teritoriul singurului stat vecin aliat - Rusia?"

Potrivit guvernatorului, în decembrie 1916, A. Mossolof, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Rusiei în România, a făcut un intens lobby pe lângă decidenţii români şi pe lângă Regina Maria, dând garanţii, în urma împuternicirilor primite de la ministrul de finanţe rus, atât pentru transportul şi depozitarea tezaurului la Moscova, cât şi pentru revenirea acestuia în ţară.

"Aceste garanţii şi predarea tezaurului Băncii Naţionale a României către factorii de răspundere ruşi se regăsesc în documente incontestabile, întocmite atât la Iaşi, la predare, cât şi la Moscova, la primire, care poartă semnăturile şi ştampilele reprezentanţilor guvernelor rus şi român, precum şi ai Sucursalei Moscova a Băncii de Stat a Rusiei şi ai reprezentanţilor Băncii noastre Naţionale", a mai menţionat Mugur Isărescu.

În decembrie 1916, au plecat către Moscova 1738 de casete cu aur ale BNR, în valoare de aproximativ 315 milioane lei (cifra exactă - 314.580.456, 84 lei), adică 91,32 tone, care au fost încărcate în 17 vagoane de tren.

"La vremea respectivă, conducerea Băncii Naţionale a României a apreciat în mod deosebit sprijinul autorităţilor ruse, trimiţând scrisori de mulţumire şi luându-se în considerare chiar decorarea funcţionarilor Băncii de Stat a Rusiei implicaţi în primirea şi păstrarea tezaurului BNR", a mai spus Mugur Isărescu.

În iulie 1917, a plecat al doilea transport - în trei vagoane de tren au fost încărcate 188 de casete ale Băncii Naţionale, care cuprindeau: aur, în valoare de 574 523,57 lei, adică 0,16 tone, şi titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhive şi cărţi, actele BNR.

Astfel, în total, în primul şi în cel de-al doilea transport s-au aflat 91,48 tone aur, potrivit lui mugur Isărescu.

"Peste o jumătate de an, însă, autorităţile bolşevice au confiscat tezaurul României, inclusiv tezaurul Băncii Naţionale, declarându-l «intangibil», dar asumându-şi «răspunderea de a păstra acest tezaur pentru a-l preda în mâinile poporului român»", potrivit guvernatorului BNR.

În iunie 1935, 212 dintre lăzile venite din Rusia pe ruta Moscova - Odessa - Constanţa - Gara Obor au fost predate Băncii Naţionale a României. În aceste lăzi au fost bilete de bancă de 1, 2 şi 100 lei şi clişeele lor; cerneluri tipografice, hârtie pentru tipărirea bancnotelor, un aparat de numerotat, clei; hârtii de valoare, inclusiv dintre cele depozitate de particulari la BNR, dar pentru care fuseseră deja emise duplicate, şi documente de arhivă.

Printre altele, în 1956, s-a întors în ţară şi poate fi astăzi văzut la Muzeul Naţional de Istorie celebrul tezaur cunoscut sub denumirea "Cloşca cu puii de aur" (19,763 kg). Dar în niciuna din aceste două restituiri n-a fost vorba de Tezaurul Băncii Naţionale a României, a mai spus ieri Mugur Isărescu, adăugând că nerestituirea acestuia a avut consecinţe dintre cele mai grave asupra economiei noastre interbelice: "A contribuit la suspendarea convertibilităţii monedei naţionale, leul, şi a obligat statul român să solicite un masiv împrumut extern pentru a realiza stabilizarea monedei în anul 1929. Potrivit lui Mihail Romaşcanu, în 1934, valoarea actualizată a tezaurului aflat în Rusia reprezenta 2/3 din produsul net al Împrumutului de Stabilizare 7%, fiind binecunoscut că efortul de rambursare a acestui împrumut a împovărat economia României şi, în condiţiile Marii Crize Economice, a determinat, printre altele, la începutul anului 1932 suspendarea de facto a convertibilităţii leului". Totodată, Banca Naţională a României a cumpărat în perioada interbelică, la preţul pieţei, aproape întreaga producţie de aur internă.

Aurul de la Moscova a continuat să figureze în documentele Băncii ca "aur depozitat la Moscova":

- până în 1929 ca o "creanţă litigioasă asupra străinătăţii";

- şi apoi, până în 1943, era înscris în bilanţul anual "pentru memorie", menţiune care a dispărut din bilanţul anului 1944, ca urmare a venirii Armatei Roşii.

Opinia Cititorului ( 24 )

  1. Pana acum ce a pazit !

    Daca Romania a renuntat la tezaur in favoarea Germaniei prin TRATATUL DE 

    PACE semnat la Bucuresti in 7 mai 1918, ce ne facem!

    Daca 100 de ani nu i-a recuperat inseamna ca nu exista.

    Bolsevici l-au confiscat pa pusi. 

    Cine sa oblige pe Putin asa ceva ?

    Absolut nimeni in aceasta lume. 

    1. In momentum in care OMV discuta swapul de active si BCR, sub ochii atenti si parintesti ai BNR NE prezinta un actionar majoritar in raportul financiar care nu mai exista din 31.03.2015. ....

      Exact :)

    zici ca Isarescu o fi fost rapit de extraterestri si acum l-au eliberat...

    de ce nu discutam de Panama Papers, domnule Isarescu? stiti ceva de bancile de la noi implicate in parcat bani in paradisuri fiscale? stiti ceva despre banci, in general? sau repunem acum pe tapet istorii de o suta de ani, care ne misca emotional, orice, numai sa nu punem in discutie rolul bancilor in nelegiurile fiscale? 

    1. Corect

      Corect

      gresit

    Dle Isărescu, nu pot să cred că faceți o asemenea greșeală. Recuperarea a ceea ce nu a fost deja returnat din Tezaur, este un act politic. Nu are BNR ce face în acest sens.

     

    Vedeți cazul confiscărilor activelor Băncii Centrale Iraniene de către EU, măsură atacată de Iran la ECJ în 2012 și câștigată. Sigur că nu a contat - EU nu a returnat niciun ban până recent. 

     

    Vedeți cazul confiscărilor a miliarde de $ de către SUA în 1979, tot de la Iran, ca urmare a revoluției islamice din această țară ce a răsturnat un Șah dictator, marionetă americană. Abia în 2016 Iranul a putut recupera acei bani. 

    Cazurile sunt nenumărate în istoria lumii. Înghețarea unor active de către o altă țară are motive politice și se rezolvă politic. Dar nu ai cu cine în acestă țară - clasa politică are aceeași proastă calitate ca și golanii de cartier. 

    1. Isarescu nu face nicio greseala, doar incearca sa abata atentia de la temele reale zle zilei (vezi roul bancilor in transferul banilor in paradisuri fiscale), agitand teme cu incarcatura emotionala. anacronic.

      totusi, domnule Isarescu, ati putea gasi tezaurul trimis la rusi in Panama, se pare ca pe Putin l-au gasit cu cel putin un miliard. o fi si banii nostri pe acolo? 

      Nu l-au găsit pe Putin ci vreo 2-3 oameni care îi sunt fideli.

       

      Dar Obama a sărit primul să spună că cele mai multe afaceri deschise în Panama sunt legale. Așa că ce să mai crezi? Poate că apropiații lui Putin au făcut afaceri legale, folosindu-se doar de umbrela numelui lui Putin pentru a lua niște contracte cu statul. 

      Obama: "Marea problemă este că majoritatea operațiunilor dezvăluite de Panama Papers sunt legale" 

      cred ca ai o problema grava de interpretare:(. sa te ajut: ce spune Obama este ca operatiunile dezvaluite de Panamsa Papers este ca ele sunt legale in sensul ca nu exista legi impotriva lor. de astea este o "mare problema". dar ele nu sunt morale, etice, drepte, dpvul al echitatii sociale, pentru ca fix cei care ar trebui sa le legifereze, de ex. politicieni, se folosesc de ele (vezi fostul prim ministru mazilit al Islandei). explicatia ta cu Putin este nostima, nu te-as fi banuit de simtul umorului

      Explicația în legătură cu Putin este reală. Numele lui nu este acolo. Dacă vrei să susții adevărul menționează asta: 2-3 apropiați ai lui Putin erau în listă.

      Te înșeli. Eu sunt cel care te ajută, chiar de două ori.

       

      Situația Panama este legală în sensul că este permisă explicit și legal. Există legi care fac situația Panama legală. Nu invers (că nu ar fi legi care să o pedepsească). 

       

      Iar aceeași situație este chiar în SUA, care poate fi cel mai mare tax-heaven din lume, dacă ești bine plasat. Warren Buffet nu are nevoie de Panama. 

      Buffett said that his taxes amounted to "only 17.4 percent of my taxable income — and that’s actually a lower percentage than was paid by any of the other 20 people in our office. Their tax burdens ranged from 33 percent to 41 percent and averaged 36 percent." 

      cum adica este permisa explicit si legal?exista o lege in care scrie ca daca va castigati banii in Romania, trebuie sa ii mutati prin firme suveici in Panama ca sa suportati un regim de impozitare mai mic? si eu de ce nu beneficiez de aceasta prevdere "legala si explicita" si statul imi ia automat in fiecare luna din salariu un procent ca impozit? tu chiar gandesti ce scrii? adica la modul serios, gandesti? sau macar recitesti ce scrii, sa vezi daca are sens?

      "This is how it works. Let’s say a corporation picks and packs a container-load of bananas in Ecuador, and it costs the company $1,000. It sells them to a French supermarket for $3,000. Which country gets to tax the $2,000 profit – France, Ecuador? The answer is, “Where the multinational’s accountants decide.”

       

      The multinational sets up three companies, all of which it owns: EcuadorCo, HavenCo (in a zero-tax haven) and FranceCo. EcuadorCo sells the container to HavenCo for $1,000, and HavenCo sells it on to FranceCo for $3,000. That’s basically it. (The bananas themselves don’t go anywhere near the tax haven: this is all just paper-shuffling in New York or London.)" 

       

      Dincolo de schema clasică de transfer de preț, The Guardian mai scrie: 

       

      " I wrote an article about corruption in west Africa’s oil-producing states, and a few days later got a letter from David Spencer, a US attorney who had worked with a big global bank in Latin America. He invited me to visit him in New York. Several months later we met and, before we had finished our starters, Spencer was getting worked up about matters that were not at all on my agenda: accounting rules, US tax exemptions, transfer pricing – and some curious legal arrangements in Delaware, a small US state roughly halfway between New York and Washington. 

       

      What on earth did any of this have to do with Nigeria? Realisation began to dawn: Spencer was telling me that the US was itself a giant tax haven, and that this was intensely relevant for west Africa. He explained why. During the Vietnam war, the US was spending more money overseas than it was earning there, and dollars were flowing out. To finance its growing deficit, the US wanted to lure foreign dollars back home. It did this by turning itself into a haven: creating tax benefits for foreigners. The idea was to start hoovering up capital flight and dirty money from around the world; looted west African oil money would do nicely." 

       

       

      După cum vezi, avantajele legislative asimetrice, cu dedicație pentru anumiți agenți economici, sunt create de Stat. Sigur că nu în interesul marelui Stat, care îi cuprinde și pe locuitorii lui. Ci doar în interesul micului Stat. 

       

      Tu spui "pentru ca fix cei care ar trebui sa le legifereze, se folosesc de ele". Este greșit. Le-au legiferat special ca să profite de ele. Aceste "facilități" nu s-au născut dintr-un hazard. Au fost plantate intenționat acolo. Deci, a existat o intenție și o dedicație. Discursul politicienilor "sunt imorale, trebuie oprite" este doar atât: demagogie. 

       

      PS: vezi că încurci niște concepte. Când spui "permis și legal", le asociezi cu "trebuie" care este o obligație. A fi ceva "permis" nu înseamnă "obligatoriu". Asta ca să te ajut a treia oară. 

      nu. tu esti inconsistent in exprimare. ai scris "Există legi care fac situația Panama legală". asta ar insemna ca exista o lege care spune ca trebuie sa procedezi asa si asa..", ceea ce este neadevarat. de fapt, paradisurile fiscale sunt goluri legislative. eu sustin ca ar trebui reglementate in sensul interzicerii lor, doar ca fix cei care ar trebuie sa dea legile, adica politicienii, beneficiaza de existenta lor. nu ma mai intereseaza acum ca au fost create cu scopul facilitarii evaziunii fiscale, asta este evident, la fel cum e cazul lucrurilor de care beneficiaza un numar mic de oameni, cu sprijinul statului, in dauna celor multi (cam cum e si cu Prima Casa). focusul acum este pe scoaterea la lumina si interzicerea lor.

      Singurele goluri veritabile sunt atunci când situația era reglementată inițial, se elimină situația particulară din lege (probabil neintenționat) și atunci devine un gol legislativ.

       

      "Golurile" la care ne referim au fost scrise cu dedicație de la început. Sunt "goluri" foarte pline de mulți bani. 

       

       

      Să luăm cazul cel mai simplu: programul laptele și cornul... (schema este la fel și în cazul "golului" Enron al tranzacționării energiei din SUA). 

       

       

      "HG nr. 761/2011 - modificarea anexei la HG nr. 714/2008 

      Anexa 

      1. Caracteristici generale 

       

      Se vor furniza: 

      a) lapte tratat termic, UHT si pasteurizat, precum si produse din lapte fermentat care contin cel putin 90% din greutate lapte tratat termic: iaurt simplu, lapte batut, sana sau chefir, [...alte norme europene], in ambalaje de 200 ml/unitate in cazul laptelui si in ambalaje cu greutati exprimate in grame pentru produsele din lapte fermentat; 

       

      3. Calitatea produselor 

      Produsele alimentare [...chestii irelevante] prevazute de reglementarile legale in vigoare. Pentru mentinerea starii de sanatate si a nivelului de nutritie ale copiilor, laptele de consum care se va administra trebuie sa aiba minimum 3,2% proteine si minimum 1,8% grasime. [altele]" 

       

      Observi tu cum se creează "goluri" legislative? Te-ai întrebat de ce BNR insista atât de mult ca Prima Casă să fie explicit în lege și să nu lase mișeliile, intoxicările lui Zamfir cum că "garanția este suverană" în LDP? Există unii parlamentari escroci din fire și care pun la cale astfel de goluri prin modul în care așează cuvintele în text. 

       

      Primul aspect este greutatea iaurtului. Despre lapte se spune foarte clar 200ml. Dar iaurtul? Legea îmi dă voie să pun 10% lapte praf sau alte ingrediente, deci voi folosi mai puțin lapte în procesul de producție. Dar greutatea iaurtului? Știi că în procesul de producție, volumul laptelui scade cam cu 25% până să devină iaurt. Dar, depinde de proces. Deci, am plecat cu 200*90% ml de lapte, cât iaurt am obținut? Nu știm. Poate 150 gr, poate 120 gr? Depinde "de proces". Adică depinde de cât vrea producătorul să pună în recipient. Frumos "gol" legislativ, nu? Poate ANPC controla cât lapte s-a pus inițial? Nu, pentru că nu este scris pe niciun recipient. 

       

      Apoi, calitatea produselor. Laptele trebuie să fie min 1.8% grăsime. Dar iaurtul? Nu spune. Deci, cel mai ieftin, că banii plătiți de stat sunt la fel. 

       

       

      Un alt "gol" descris în America se bazează pe același principiu: exceptăm anumite categorii de produse de la reglementare. 

       

      "As much as 99 percent of the market for U.S. premium crude oil is dominated by big financial firms, hedge, pension and index funds seeking short-term profits from oil’s rise. The speculative free-for-all is enabled by a regulatory exemption called the “Enron loophole,” after the now-defunct Houston energy trading firm that successfully lobbied for its enactment in 2000. 

       

      The commodity commission imposes minimal standards on speculators in New York and allows as much as 30 percent of oil trading to escape U.S. regulation altogether by exempting trades routed through overseas electronic exchanges. The commission has given control over those transactions to regulators in London and Dubai. 

      The foreign exchanges gained control over oil trading through the Enron loophole, which granted an exemption from regulation to electronic energy trading, which was a small part of the market in 2000. But since that time, electronic trading has burgeoned to the point that even the New York exchange last year sought to join those escaping regulation by teaming up with the Dubai Mercantile Exchange." 

    Chiar daca ar aduce aurul maine si tot nu-si mai repara imaginea sifonata dupa atitudinea fata de legea darii in plata.

    Nimic despre Panama Papers.

    Nimic despre lista cu banii din Cipru, unde sunt lucruri interesante de vazut, dar toti o tin pitita). 

    1. ce lista cu bani in Cipru?

      Draga domnule Guvernator,

      Mai bine v-ATI calca pe mandrie si ati cere BCR sa repatrieze de la Chisinau la Bucuresti activele domnului Treichl pe care le a mutat in Moldova din 2012 si care Inca nu vrea sa le aduca inapoi...Si Dumneavoastra n-ati stiut nimic... 

    In contractul cu rusii scrie ca vor returna tezaurul "la momentul potrivit". O fi acum momentul potrivit, din punctul lor de vedere?

    1. Bursa, 6 ian 2015: "Mihai Răzvan Ungureanu, recent uns consilier personal al noului preşedinte al României, Klaus Iohannis, pe perioada cât a fost ministru de Externe, a sabotat prin acte oficiale interne activitatea Comisiei pentru recuperarea Tezaurului României de la Moscova.

      În acelaşi timp, a întreprins toate demersurile posibile pentru transmiterea ilegală a Tezaurului Moştenirii Gojdu către Ungaria.  

      Mai mult, Emil Boc, premierul fostului preşedinte Traian Băsescu, a scos complet problema Tezaurului românesc confiscat de ruşi din Programul său de Guvernare, după alegerile parlamentare din 2008.  

      Aceste informaţii dramatice sunt cuprinse în volumul lui Ioan Scurtu, "Tezaurul României de la Moscova", recent apărut la Editura Enciclopedică (Bucureşti, 2014). " 

       

       

      Părerea mea este că România nu vrea Tezaurul înapoi și îți fac un rezumat. 

       

      În 2013, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, pentru MEDIAFAX, că a propus părţii ruse, în vizita oficială la Moscova, reluarea lucrărilor comisiei mixte privind problemele istorice, inclusiv cea a Tezaurului, primind deschidere pentru fixarea unei date clare a viitoare reuniuni a comisiei. 

       

      "El a mai precizat că "din păcate" după 2006 această comisie nu a mai avut reuniuni oficiale." 

       

      Hai să vedem ce s-a întâmplat până în 2006. Ne uităm la ce spune dl Scurtu, reprezentantul României în acea comisie. 

       

      Prof. Ioan Scurtu: "În Regulamentul de funcționare, adoptat în mai 2004, se prevedea: „Comisia are ca obiect de activitate studierea – în cadrul chestiunilor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale – cu prioritate a problemei Tezaurului românesc”, și „După soluționarea problemei Tezaurului românesc, Comisia va putea studia și alte probleme izvorâte din istoria relațiilor bilaterale la inițiativa oricăreia dintre părți, pe baza de înțelegere reciprocă.” 

       

      Se făcea astfel un important pas înainte pe calea plasării Tezaurului în fruntea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale. 

       

      Prima sesiune a Comisiei Comune s-a desfășurat la București în zilele de 19-21 octombrie 2004. Nu poate fi exclusă ipoteza că în 2003 – 2004, președintele Vladimir Putin să fi urmărit restituirea, chiar parțială, a Tezaurului românesc, pentru a demonstra decizia Federației Ruse de a rezolva chestiunile litigioase pe care le avea cu România, iar pe de altă parte pentru a folosi această atitudine ca un argument în negocierile cu Japonia vizând retrocedarea tezaurului rusesc. 

       

      Așa se poate explica faptul că Aleksandr Ciubarian a acceptat fără nici o rezervă înscrierea în Regulamentul de funcționare a Comisiei Comune a abordării cu prioritate a problemei Tezaurului românesc. De asemenea, întrebarea (confidențială) pe care Ciubarian a adresat-o în octombrie 2004 copreședintelui român cu prilejul primei întruniri a Comisei Comune: „Ce ar putea fi semnificativ de restituit din Tezaurul românesc?” Întrebarea sugera ideea că Federația Rusă avea în vedere restituirea a ceva „semnificativ” din acest Tezaur. 

       

      Următoarele sesiuni ale Comisiei Comune s-au desfășurat la Moscova. Cea de-a doua în intervalul 21-22 iunie 2005, cea de-a treia între 4 și 6 aprilie 2006. 

       

      În activitatea Comisiei Comune factorul politic a jucat rolul decisiv. „Temperatura” politică existentă în relațiile dintre România și Federația Rusă s-a transmis și acestei Comisii. Partea rusă, binevoitoare și relativ deschisă la început, a devenit tot mai rigidă și necooperantă." 

       

       

      Să reținem două lucruri: 

      - Rușii încep cu o atitudine pozitivă. Au, la rândul lor, un tezaur de recuperat de la Japonia. În timpul revoluției bolșevice, "albii" au trimis către Japonia aur în peste 22 de lăzi pentru a obține armament (sper că nu este aurul nostru trimis țarului spre păstrare). Amiralul Alexander Kolchak a trimis acest aur al țarului către japonezi dar nu a primit niciun fel de echipament militar. Rușii au găsit niște dovezi ale acestui transfer care s-ar adăposti în Banca Tokyo Mitsubishi. 

       

      - Atitudinea devine tot mai rigidă și necooperantă la final de 2005, început de 2006. Oare ce s-a întâmplat atunci? 

       

      Sep 2005: "Marea Neagra, lac rusesc' 

      "In septembrie 2005, aflat in Statele Unite, presedintele Traian Basescu a sustinut un discurs la Universitatea Standford, in care a apreciat ca Federatia Rusa trateaza Marea Neagra ca pe un "lac rusesc", deoarece nu doreste internationalizarea problemelor din zona. Presedintele a propus si o serie de solutii pentru zona Marii Negre, anume internationalizarea acesteia, asa cum s-a intimplat cu Marea Mediterana, afirmind: "S-a vazut cum vecinii nostri puternici de la Marea Neagra au generat conflicte care apoi au fost inghetate, tot prin interventia lor"" 

       

      Păi este foarte clar. Venit la putere, băsescu distruge relațiile diplomatice ruso-române. Acum înțelegem afirmațiile dlui Scurtu ce spune că slugile lui băsescu, MRU și Boc, subminează activitatea comisiei româno-ruse. Au oprit activitatea comisiei din 2006 până în 2012. 

       

       

      Corlățean vrea în 2013 să reia lucrările comisiei dar Organele de Stat (securiste) nu vor tezaurul. Pentru ele, "tezaurul pe care rușii nu vor să ni-l dea" este un motiv de propagandă rusofobă MULT mai valoros ca tezaurul în sine.  

       

      Întrebarea care se pune azi (că știm ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani), transmite Isărescu niște semnale diferite către ruși? Este clar că Iohannis este atât de prost (de-a dreptul) și incompetent încât se duce la turci și se laudă că se aliază cu aceștia contra intereselor Rusiei în regiune. În manieră diplomatică, România ar fi putut ține o distanță față de ambele țări, în conflictul ruso-turc. 

       

      Lazăr Comănescu, min de externe spune: ""Relația cu Rusia este o una despre care aș spune că e cvasi-similară cu relația pe care și alte state membre al Uniunii Europene sau ale Alianței Nord-Atlantice o au cu Federația Rusă. Trebuie să fim pragmatici. Dincolo de ceea ce menționam, evident că sunt chestiuni punctuale asupra cărora putem să continuăm dialogul. Mă refer, de exemplu, la chestiunile economice", a spus Comănescu, la TVR. 

       

      El a menționat că România trebuie să continue colaborarea cu Rusia și în Organizația Cooperării Economice a Mării Negre." 

       

      Deci, iar mesaje divergente din partea României față de Rusia. Ce naiba să mai înțelegi? 

      Multumesc, Cristi C. !

      Interventiile tale au facut ca articolul nostru sa capete o consistenta, de dorit. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9750
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5669
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2973
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9304
Gram de aur (XAU)Gram de aur402.0590

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
ccib.ro
thediplomat.ro
fleetconference.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb