• "Progoza inflaţiei nu arată rău, dar în comunicatului BNR abundă două cuvinte - riscuri şi incertitudini"
• "Mă aştept ca inflaţia, în iulie, să fie din nou peste 5%, dar traiectoria inflaţiei este în mod evident în jos"
Politica monetară a Băncii Naţionale a României rămâne, în bună măsură, restrictivă, chiar dacă banca a coborât dobânda, a afirmat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a "Raportului trimestrial asupra inflaţiei".
Banca a revizuit în scădere, la 4%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi estimează o inflaţie de 3,4% la finele anului viitor, potrivit datelor prezentate de guvernator.
Mugur Isărescu a afirmat: "Rata anuală a inflaţiei măsurată pe baza Indicelui Preţurilor de Consum este sub prognoza anterioară. Progoza nu arată rău, dar în textul comunicatului BNR abundă de două cuvinte - riscuri şi incertitudini. În afară de această prognoză, nu ne aventurăm să spunem foarte multe despre ce vom face, pentru că rămânem dependenţi de ce se întâmplă. Suntem «data dependent». În plus, urmează toamna şi campania electorală şi sunt multe necunoscute. Legat de perspectiva fiscală, lucrăm cu datele pe care le avem disponibile în momentul actual. Nu ştim ce politici se vor aplica. Prin urmare, această traiectorie este dependentă şi de viitorul politicilor fiscale".
Guvernatorul a afirmat că se aşteaptă ca săptămâna viitoare, când Institutul de Statistică va publica inflaţia pentru luna iulie, aceasta să fie din nou peste 5%. "Nu putem să ne plimbăm cu rata de politică monetară în funcţie de toate aceste oscilaţii. Tot timpul sunt oscilaţii în sus şi în jos, dar traiectoria inflaţiei este în mod evident în jos. Şi aşa este gândită întreaga politica monetară şi raportul privind inflaţia", a spus domnia sa.
Mugur Isărescu a adăugat: "Foarte important, principala contribuţie dezinflaţionistă este anticipată să provină din evoluţia ratei CORE2 ajustat, pe care noi o urmărim şi asupra căreia politica monetară are efect direct. Acest lucru înseamnă că politica monetară este suficient de fermă, de restrictivă - nu s-a relaxat exagerat. Ne-am dus în jos cu rata de politică monetară în funcţie de cum a evoluat şi inflaţia, ca să nu rămânem cocoţaţi cu rata de politică monetară în perioada de toamnă când, probabil că va fi mai dificil sau vor fi factori perturbatori care ar putea să ne blocheze o decizie de reducere a ratei dobânzii de politică monetară".
Isărescu a subliniat că, prin reducerea dobânzii nu se poate spune că BNR a început un ciclu de relaxare a politicii monetare.
"Nu ne-am grăbit nici să ridicăm dobânda, pentru că nici inflaţia nu a explodat atât de tare în cazul României, şi nici nu am coborât-o extrem de repede cum au făcut-o de exemplu banca Ungariei sau banca Poloniei, apoi şi banca Cehiei, pentru că la noi inflaţia a mers mai uşor în jos. Am aplicat principiul «higher for longer», au fost discuţii inclusiv legate motivul pentru care nu am luat decizia (n.r. de reducere a dobânzii) în luna mai. Am considerat că mai trebuie să ţinem dobânda sus. Am cooborât-o pe măsură ce a coborât rata inflaţiei, cu oarecare întârziere. Când am coborât dobânda, în niciun comunicat, nu am spus că «am relaxat politica monetară». Nu apare această expresie. Nu am folosit nici expresia «am început un ciclu de relaxare a politicii monetare», pentru că practic nu este adevărat că ar începe un ciclu, deoarece trebuie să ai în vedere mai multe lucruri, nu numai rata nominală de politică monetară, ci şi inflaţia, adică la rata reală. Din acest punct de vedere, cu greu se poate spune că, după ce ai avut dobânzi real negative atât de mari, noi acum avem o politică monetară stimulativă expansivă. Ea rămâne în bună măsură restrictivă", a spus Isărescu.
Guvernatorul a adăugat: "Nu folosim ideea că «am început un ciclu de relaxare a politicii monetare», nu folosim expresia de «relaxare a politicii monetare» pentru că avem dobânzi real pozitive faţă de trecut şi nu suntem prociclici. Având o politică fiscală expansionistă - deficite mari, iar regula noastră este să păstrăm o anumită restrictivitate. Nu este o politică monetară prociclică, nu stimulăm prea mult economia, o stimulează suficient politica fiscală. Noi suntem foarte atenţi şi facem un reglaj fin".
Consiliului de Administraţie al BNR a decis, în ultimele două şedinţe din iulie şi august, scăderea dobânzii de politică monetară cu câte 25 de puncte de bază, rata-cheie fiind în prezent de 6,5%.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.08.2024, 07:31)
Cine crede ca e normal sau sustenabil sa ai deficite de 7-8% pt o crestere economica chinuita de 2-3% se minte singur. Dobanzile ar trebui lasate liber , sa le stabileasca piata, si sa vezi ca nu mai poti avea asa deficite, asa inflatie, asa cresteri de costuri ale vietii.
Toate astea ca Doamne fereste sa avem vreodata vreo recesiune. Pai recess=pauza. Oricine are nevoie de o pauza, chiar si economia. Altfel ce fac ei forteaza economia cu tot felul de stimulente monetare sau fiscale, fara pauza fara pauza, rezultatul , se vede. Efecte secundare la joaca de-a Dumnezeu, inflatie, bubble la bursa, piata imobiliara, teren agricol, la orice, scaderea puterii de cumparare, decimarea pensiilor si a economiilor, cresterea diferentei dintre saraci si bogati, scaderea natalitatii (cine-si mai permite copii sau casa, sau o masina?!), ridicarea extremistilor, stanga si dreapta. Bravos.
2. Isarescu doar sprijină statul parazit
(mesaj trimis de anonim în data de 12.08.2024, 13:11)
De 34 de ani BNR este propteaua statului de a se împrumută ieftin în detrimentul depunătorilor, care pierd bani prin dobânzi real negative.
Face orice pt asta, manipulează dobânzi, curs valutar, tipărește masa monetară, etc.
Ar putea simplu sa remunereze banii bancilor cu 1% și sa le ceara 10% pe Lombard.