Iz de pace la summitul NATO

Summitul NATO, care a avut loc, ieri, la Bruxelles şi care a reunit principalii lideri mondiali, a fost o întâlnire în care pare să fi dominat bunele intenţii de pace între marile puteri ale lumii.

NATO are o importanţă deosebită pentru SUA, conform preşedintelui american Joe Biden, care încearcă, acum, să schimbe abordarea predecesorului său la Casa Albă, Donald Trump. Ex-preşedintele republican critica frecvent Alianţa Nord-Atlantică, punând sub semnul întrebării necesitatea acesteia.

Preşedintele Biden a declarat, ieri, înaintea lansării oficiale a summit-ului NATO care s-a desfăşurat la Bruxelles: "Vreau să spun clar: Alianţa NATO este extrem de importantă pentru interesele SUA. Vreau ca toată Europa să ştie că Statele Unite sunt aici".

Summitul NATO a venit într-un moment în care liderul american urmăreşte "regăsirea" SUA cu aliaţii săi, în condiţiile în care relaţia Statelor Unite cu aceştia a avut de suferit în perioada administraţiei Trump. Joe Biden a avertizat că există noi provocări la adresa securităţii internaţionale, care provin din Rusia şi China, spunând: "În ultimii câţiva ani, Rusia nu a acţionat într-o manieră coerentă cu ceea ce ne aşteptam noi, şi nici China".

În aceeaşi notă, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianţa trebuie să răspundă la ascensiunea economică, politică şi militară a Chinei. Stoltenberg a subliniat: "China se apropie de noi. O vedem în spaţiul cibernetic. Vedem China în Africa, dar şi cum investeşte masiv în infrastructura noastră esenţială. Ştim că statul chinez nu ne împărtăşeşte valorile. Trebuie să răspundem împreună, ca alianţă". Oficialul alianţei a menţionat, însă: "China nu este adversarul, inamicul nostru. Nu va exista un război rece cu China, dar trebuie să facem faţă provocărilor pe care le ridică această ţară la adresa securităţii noastre".

• Jens Stoltenberg: "Astăzi am deschis un nou capitol pentru alianţa noastră"

După reuniunea de ieri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-o conferinţă de presă: "Astăzi am deschis un nou capitol pentru alianţa noastră. Am primit un mesaj puternic de angajament din partea peşedintelui american Joe Biden faţă de NATO.

Europa şi America de Nord trebuie să fie împreună, pe o poziţie solidă, în alianţa NATO".

Alianţa a anunţat, în comunicatul transmis după summit-ul de la Bruxelles, că NATO va rămâne fundamentul apărării colective a aliaţilor. Membrii organizaţiei au precizat: "Noi, şefii de stat şi de guvern ai celor 30 de aliaţi, ne-am reafirmat unitatea, solidaritatea şi coeziunea pentru a deschide un nou capitol în relaţiile transatlantice, într-un moment în care mediul de securitate cu care ne confruntăm este din ce în ce mai complex. NATO rămâne fundamentul apărării noastre colective şi forul esenţial pentru consultări şi decizii de securitate între aliaţi. NATO este o alianţă defensivă şi va continua să depună eforturi pentru pace, securitate şi stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică. Rămânem ferm dedicaţi Tratatului de la Washington, de constituire a NATO. Vom continua să ne protejăm şi apărăm securitatea indivizibilă şi să îndeplinim cele trei sarcini principale ale NATO de apărare colectivă, gestionare a crizelor şi securitate cooperativă".

Aliaţii au subliniat: "Ne confruntăm cu ameninţări cu mai multe faţete, cu o concurenţă sistemică din partea puterilor asertive şi autoritare, precum şi provocări de securitate în creştere pentru ţările noastre şi cetăţenii noştri din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei constituie o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice; terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi. Actori statali şi non-statali contestă ordinea internaţională bazată pe reguli şi încearcă să submineze democraţia de pe glob. Instabilitatea dincolo de graniţele noastre contribuie, de asemenea, la migraţie ilegală şi trafic de persoane. Influenţa crescândă a Chinei şi politicile internaţionale pot fi provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca Alianţă".

Oficialii NATO au mai spus: "Ne confruntăm tot mai mult cu ameninţări cibernetice, hibride şi de alt gen, inclusiv cu campanii de dezinformare, cu utilizarea rău intenţionată a tehnologiilor emergente şi perturbatoare din ce în ce mai sofisticate. Progresele rapide în domeniul spaţial ne afectează securitatea. Proliferarea armelor de distrugere în masă şi erodarea controlului armelor subminează, de asemenea, securitatea noastră colectivă. Schimbările climatice sunt un multiplicator al ameninţărilor care afectează securitatea alianţei. Cea mai mare responsabilitate a alianţei este de a proteja şi apăra teritoriile şi populaţiile noastre împotriva atacurilor şi vom aborda toate ameninţările şi provocările care afectează securitatea euro-atlantică".

În comunicat, alianţa precizează că agenda NATO 2030 stabileşte un nivel mai înalt de ambiţie şi oferă orientări clare pentru o adaptare ulterioară care să abordeze ameninţările şi provocările existente, noi şi viitoare, pe baza adaptării politice şi militare în curs a alianţei.

"Pentru îndeplinirea agendei NATO 2030, cele trei sarcini esenţiale şi următorul concept strategic necesită resurse adecvate prin cheltuieli naţionale de apărare, dar şi finanţare comună", spun aliaţii, adăugând: "Conform cerinţelor, suntem de acord să creştem aceste resurse, inclusiv, dacă este necesar, prin finanţarea comună NATO începând cu 2023, ţinând seama de durabilitate, accesibilitate şi responsabilitate. Când ne vom întâlni în 2022, vom conveni, alături de conceptul strategic, cerinţele specifice pentru finanţare suplimentară până în 2030 şi implicaţiile resurselor din bugetul militar NATO, programul de investiţii în securitate NATO şi bugetul civil".

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că liderii celor 30 de state membre ale NATO au decis să facă front comun în faţa ameninţării date de ascensiunea Chinei în plan militar şi al influenţei internaţionale a ţării asiatice.

"La summit-ul de astăzi (n.r. de ieri) am vorbit despre China şi au existat păreri comune. (...) Influenţa în creştere a Chinei în politicile internaţionale pune anumite provocări pentru siguranţa alianţei. Liderii statelor membre au fost de acord că trebuie să facem faţă acestor provocări împreună şi să ne apărăm interesele de securitate în relaţia cu China. Suntem îngrijoraţi de anumite politici din China care vin în contradicţie cu Tratatul NATO. Beijingul îşi extinde arsenalul nuclear cu un număr mare de arme sofisticate".

• Klaus Iohannis: "Un summit al deciziilor vizionare"

Prezent la summit-ul NATO, preşedintele ţării noastre, Klaus Iohannis, a declarat după acest eveniment: "Summit-ul NATO a fost unul al deciziilor vizionare, stabilind direcţiile majore de acţiune pentru următorul deceniu, inclusiv prin elaborarea unui nou concept strategic. Deciziile de astăzi răspund intereselor de securitate ale României, iar prin rezultatele obţinute ne-am atins obiectivele majore fixate pentru acest summit".

Preşedintele României a adăugat: "Concret, rezultatele summit-ului, de interes pentru obiectivele de securitate ale României, sunt următoarele: în primul rând, am decis să continuăm consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare. Am evidenţiat, în acest sens, că apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a NATO. Alături de ceilalţi lideri aliaţi, am salutat progresele notabile în asigurarea unei posturi credibile şi eficiente şi am încurajat continuarea eforturilor în acest sens. Am evidenţiat necesitatea ca procesul de consolidare a posturii Alianţei de descurajare şi apărare să vizeze cu precădere Flancul Estic, ca întreg, în mod coerent, cu o atenţie specială pentru evoluţiile de securitate de la Marea Neagră. Alianţa trebuie să dispună de forţele, structurile şi capabilităţile necesare pentru a răspunde eficient ameninţărilor cu care ne confruntăm în regiune. Am evidenţiat comportamentul agresiv şi destabilizator al Rusiei faţă de aliaţii şi partenerii noştri din vecinătate. Situaţia de securitate în zona Mării Negre rămâne o preocupare, iar masarea recentă a trupelor şi a tehnicii militare ruseşti la graniţa cu Ucraina şi în Crimeea ocupată ilegal reprezintă încă o dovadă clară în acest sens. Regiunea Mării Negre are importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică şi acest lucru a fost clar reconfirmat, inclusiv prin multiple referiri la Marea Neagră în documentele Summitului".

Klaus Iohannis a continuat: "În al doilea rând, am convenit importanţa avansării şi aprofundării relaţiei NATO cu Uniunea Europeană, dar şi cu partenerii noştri şi cu statele care împărtăşesc aceleaşi valori. Parteneriatul cu Uniunea Europeană este foarte important, trebuie să fie tot mai solid, şi am subliniat necesitatea continuării dialogului şi a cooperării susţinute dintre cele două organizaţii, în deplină complementaritate. (...) În al treilea rând, summit-ul a reafirmat validitatea Politicii Uşilor Deschise, pe care România o susţine în mod tradiţional, precum şi dreptul statelor aspirante de a-şi decide singure obiectivele de politică externă. În al patrulea rând, summit-ul a statuat un alt obiectiv al României, şi anume necesitatea creşterii rezilienţei şi a menţinerii avansului tehnologic al NATO. (...) În al cincilea rând, am decis lansarea procesului de elaborare a noului concept strategic al alianţei".

Klaus Iohannis a amintit că România a fost primul aliat care a susţinut, încă din noiembrie 2019, necesitatea unui nou concept strategic.