JP Morgan vrea să renunţe la tranzacţionarea de materii prime fizice

• Goldman Sachs şi Morgan Stanley încearcă, la rândul lor, să îşi vândă diviziile

Marile bănci de pe Wall-Street încearcă să se retragă din domeniul tranzacţionării materiilor prime fizice, în urma presiunilor să se concentreze pe activităţile bancare de bază.

JP Morgan Chase, cea mai mare bancă din Statele Unite, a anunţat, săptămâna trecută, că intenţionează să exploreze "alternative strategice" pentru operaţiunile sale de tranzacţionare a materiilor prime fizice. Instituţia financiară ia în calcul vânzarea diviziei, transformarea acesteia într-o entitate distinctă sau încheierea unui parteneriat strategic. Tranzacţionarea produselor financiare având ca suport materii prime, precum şi operaţiunile cu metale preţioase, nu vor fi afectate de decizie, potrivit reprezentanţilor JP Morgan.

Măsura vine pe fondul anunţului Băncii Centrale a SUA (Federal Reserve - FED) că urmează să revizuiască o măsură adoptată în anul 2003, care permite băncilor comerciale să tranzacţioneze materii prime fizice pentru a complementa activitatea din sectorul financiar.

JP Morgan a reuşit, în ultimii cinci ani, să îşi creeze cea mai mare platformă de tranzacţionare a materiilor prime cu suport fizic existentă pe Wall-Street, în urma unor achiziţii de ordinul miliardelor de dolari. În 2008, a cumpărat banca americană Bear Sterns, care deţinea o capacitate semnificativă în domeniul tranzacţiilor cu energie electrică, iar un an mai târziu a preluat operaţiunile agricole globale, precum şi pe cele de piaţa energetică din Canada, ale UBS, care renunţa la segmente de afaceri preluate de la Enron. Cea mai importantă achiziţie, în valoare de 1,7 miliarde dolari, este cea a diviziilor de metale şi petrol ale RBS Sempra Commodities, de la banca britanică RBS, care a fost nevoită să vândă pentru a obţine acceptul autorităţilor europene să primească ajutor din partea statului.

Acum JP Morgan este cea aflată sub presiune să renunţe la anumite active, în condiţiile în care ar urma să plătească 400 milioane dolari, pentru a încheia o anchetă potrivit căreia ar fi manipulat piaţa energiei din Statele Unite, iar afacerile cu depozitarea metalelor se află în atenţia autorităţilor, în urma unor acuzaţii că ar întreprinde acţiuni care duc la creşterea preţurilor materiilor prime în cauză.

Probabilitatea găsirii unui cumpărător într-un timp scurt este foarte redusă, în condiţiile în care operaţiunile sunt foarte ample, iar multe alte bănci americane şi europene se confruntă cu aceleaşi cerinţe de capital în creştere, presiuni provenind din noi reglementări şi profituri în scădere care au determinat-o şi pe JP Morgan să încerce să renunţe la afacere.

Goldman Sachs şi Morgan Stanley, care au dobândit, în urmă cu două decenii, porecla "rafinăriile de pe Wall-Street", datorită succesului înregistrat în domeniul tranzacţionării de materii prime fizice, nu doar financiare, încearcă, la rândul lor, să îşi vândă operaţiunile în domeniu. Goldman Sachs are în vedere, din martie, renunţarea la divizie, în timp ce Morgan Stanley face eforturi în acest sens de mai mult de un an.

Interesul cel mai sporit este pare să vină din partea unor companii aflate în afara sectorului bancar american, precum instituţia financiară braziliană BTG Pactual sau cea australiană Macquarie, care şi-au crescut prezenţa în Statele Unite, în ultima perioadă. De asemenea, traderi care nu activează, momentan, în unele dintre segmentele pe care JP Morgan le acoperă ar putea să încerce să preia o parte a operaţiunilor, potrivit analiştilor consultaţi de Reuters, care au prezentat, drept opţiuni posibile, Noble Group, din Hong Kong, şi Vitol şi Mercuria, ambele înregistrate în Elveţia.

JP Morgan a mai încercat, în anul 1998, să vândă o divizie de tranzacţionare a materiilor prime fizice, fiind, însă, nevoită să o închidă, după ce, timp de şase luni, nu a reuşit să găsească un cumpărător.