JUDECĂTORIA SLATINA A RESPINS EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE RIDICATĂ DE RAIFFEISEN BANK Contestaţie la notificarea de dare în plată - respinsă de instanţă

Legea dării în plată continuă să conducă la comentarii aprinse, atât în sectorul bancar, cât şi în rândul consumatorilor, chiar dacă numărul notificărilor nu a fost atât de mare pe cât se estima.

În timp ce clienţii au obţinut impozit zero la tranzacţiile efectuate în baza acestei legi şi în contextul în care băncile au contestat într-o proporţie covârşitoare notificările depuse, instanţele au început să se pronunţe pe aceste cazuri.

O decizie recentă, luată de Judecătoria Slatina, respinge solicitarea de sesizare a Curţii Constituţionale şi contestaţia la o notificare făcută de un client al Raiffeisen Bank.

Hotărârea instanţei, din data de 4 iulie, arată: "Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale ca inadmisibilă. Respinge contestaţia formulată de reclamanta Raiffeisen Bank SA în contradictoriu cu pârâtul (...), ca neîntemeiată. Admite în parte cererea pârâtului şi obligă reclamanta către pârât la cheltuieli de judecată în cuantum de 1.800 lei, reprezentând onorariu de avocat. Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din data de 04.07.2016".

Reprezentanţii băncii nu ne-au trimis, până la închiderea ediţiei, un punct de vedere pe subiect.

Decizia Judecătoriei Slatina de respingere a solicitării de sesizare a CCR nu este singulară. În luna iunie, Judecătoria Buzău a hotărât acelaşi lucru, într-un dosar depus de Banca Românească.

Soluţia pe scurt a instanţei este: "Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 (n.r. Legea dării în plată) în integralitate (...) solicitate de reclamant. Cu drept de recurs pe cale separată la Tribunalul Buzău în termen de 48 ore de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Judecătoria Buzău. Respinge solicitarea reclamantului de suspendare a judecăţii până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate".

Această cauză, la termen de fond acordat pentru 22.06.2016, a fost amânată "în vederea soluţionării cererii de strămutare formulată de contestatoare şi pentru a fi înaintat de Tribunalul Buzău dosarul de fond". Următorul termen este 24 august 2016.

Sigur că există şi cazuri în care au fost admise cererile de sesizare a Curţii Constituţionale faţă de Legea dării în plată, două dintre acestea fiind hotărâte în dosare deschise de Bancpost şi UniCredit Bank.

Potrivit portalului instanţei, Judecătoria Paşcani a dispus, pe 13 iunie, sesizarea Curţii Constituţionale "cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin.1, art. 5 alin.1 şi alin. 3, art.7, art.8 alin. 1 şi alin. 5, art. 10, art.11 din Legea 77/ 2016 raportat la art. 1 alin. 5, art. 15 alin. 2, art. 16 alin. 1, art. 21, art.24, art. 44, art. 45 şi art. 53 din Constituţia României, excepţie invocată de Bancpost SA".

De asemenea, instanţa a decis să respingă cererea de suspendare a judecăţii cauzei, formulată de contestatorul Bancpost.

Curtea Constituţională a mai fost sesizată în legătură cu Legea dării în plată şi în urma unui proces deschis, în 20 mai, de UniCredit la Judecătoria Sectorului 6 al Capitalei.

În acest proces, cauza din justiţie a fost suspendată până la decizia Curţii Constituţionale a României.

Unicredit a solicitat instanţei verificarea constituţionalităţii Legii dării în plată, aceasta urmând să se judece la un termen stabilit de CCR.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul instanţei, decizia, luată în 14 iunie, este următoarea: "În temeiul art. 29, alin. 4 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizează Curtea Constituţională cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de contestatoare. Suspendă judecata, în temeiul art. 413, alin. 1, pct. 1 din Codul de procedură civilă, deoarece dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi, până la pronunţarea şi motivarea deciziei Curţii Constituţionale".

Avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat legea, ne-a spus, recent, că majoritatea băncilor au ridicat excepţia de neconstituţionalitate împotriva întregului text legislativ, subliniind: "Contestaţiile împotriva notificărilor făcute de clienţi sunt aproape identice la toate băncile şi se bazează în proporţie de 99% pe aşa-zisa neconstituţionalitate a legii, restul de 1% însemnând referiri aberante la unele criterii, cum ar fi că un imobil nu este locuinţă şi, deci, nu poate fi dat în plată. Odată ce a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, din contestaţie aproape că nu a mai rămas nimic".

Gheorghe Piperea susţine că o lege nu poate fi atacată în integralitatea ei ca fiind neconstituţională.

Avocatul a adăugat: "Poate fi atacat unul-două-trei texte din lege, în situaţia în care, dacă acestea ar fi eliminate, atunci ar fi rezolvată problema juridică.

În cazul Legii dării în plată, singurul articol care ar trebui atacat, pentru a rezolva problemele ridicate în contestaţie, ar fi articolul 4, care face referire la criteriile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii ca să intre sub incidenţa legii".

Gheorghe Piperea susţine că sunt sute astfel de contestaţii depuse de bănci.

Mai mulţi bancheri au anunţat, înainte de aprobarea legii, că vor ridica în instanţă excepţia de neconstituţionalitate, câteva dintre bănci adoptând deja această strategie.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu a declarat, recent, că există câteva mii de cazuri de notificări privind darea în plată, confirmând, practic, estimările făcute, anterior, de Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară, care avansase un număr de 4000 de notificări.

Mugur Isărescu a precizat: "Avem câteva mii de cazuri, din care aproape jumătate nu aveau restanţe de plată. Aceasta este o problemă extrem de serioasă".

Şeful Băncii Centrale a precizat că datele pe care BNR le are la dispoziţie sunt colectate indirect, de la băncile comerciale, pentru că Legea nu permite Băncii Naţionale să colecteze în mod direct astfel de date, şi s-ar putea să nu reflecte întocmai situaţia, dar problema de fond rămâne, având în vedere că cifra anunţată de iniţiatorii legii a fost mult mai mare, de aproximativ 900.000 de persoane care ar avea probleme cu plata ratelor la bancă.

În acest context, guvernatorul a menţionat că asistăm la o descurajare a creditării, în special pe segmentul de ipotecare, din cauza cadrului legal incert, cu multe lacune.

Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a spus, săptămâna trecută, că nu contează numărul notificărilor de dare în plată, contează legea: "Putea să nu fie nicio notificare, tratamentul de provizionare era acelaşi. Cerinţa de capital a crescut, în funcţie de portofoliul fiecărei bănci. Probabil că solvabilitatea o să scadă după luna mai, când a intrat în vigoare legea".

Domnia sa a subliniat că toate iniţiativele legislative care afectează stabilitatea financiară trebuie tratate cu responsabilitate maximă, altfel riscăm un scenariu de tip "furtuna perfectă" în sistemul bancar românesc.

Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 28 aprilie şi a intrat în vigoare în 13 mai.