JURNALISM ŞI ALEGERI Vocaţie transformată în trambulină

Alegerile europarlamentare vor avea loc la sfârşitul acestei săptămâni şi pe listele partidelor politice autohtone se regăsesc şi nouă candidaţi care, la un moment dat, mai mult sau mai puţin recent, au pretins că sunt jurnalişti. Cei mai cunoscuţi sunt Rareş Bogdan (acum, oficial, PNL), Carmen Avram (PSD) şi Robert Turcescu (aflat, deja, la a doua campanie electorală pe listele PMP).

"Ziaristul serveşte publicul", este unul dintre primele lucruri pe care le află un tânăr atunci când decide să o apuce pe calea jurnalismului profesionist. În funcţie de redacţia în care ajunge mai află şi alte lucruri, unele fără nicio legătură cu ideea de jurnalism, altele în conflict chiar şi cu o minimă morală. O întrebare care a animat pe foarte multă lume este următoa­rea: cât de normal este ca un jurnalist să îşi abandoneze meseria, una care presupune echidistanţă faţă de orice partid, şi să se înroleze în bătălia politică sub un steag sau altul? Un posibil răspuns este cuprins în Raportul FreeEx (2018-2019) - "Libertatea Presei în România, ca un an de pregătire şi de tatonare pentru perioada electorală 2019-2020". Conform raportului, campaniile mediatice duse împotriva unor persoane din sistemul judiciar sau a unor politicieni vor fi cu siguranţă "utile" şi vor legitima strategiile editorial-electorale ale "partidelor media" care nu au depus niciun efort să mimeze măcar o minimă distanţă între politică şi jurnalism: "Sfârşitul anului trecut venea cu confirmarea că Partidul Social Democrat investeşte masiv şi consecvent în fidelizarea unor jurnalişti şi formatori de opinie care reuşesc, cu multă abilitate, să transfere agenda partidului în agenda publică. Vocile minoritare sau critice la adresa coaliţiei de guvernare au fost permanent demonizate de presa pro guvernamentală şi încadrate ca fiind «propaganda sistemului». Opozanţii actualei puteri, fie ei partide sau ONG-uri, au fost înfieraţi sistematic de presa fidelă actualei puteri, care a încropit pseudo-investigaţii despre consum de droguri, tranzacţii fantomatice cu bitcoin şi despre relaţii nesănătoase cu puterile colonialiste. Din nou, politicienii puterii şi presa arondată au făcut front comun şi au încercat să dezvolte o imagine apocaliptică a unui stat pus sub asediu de forţe răuvoitoare".

"Pe de altă parte, unele instituţii de presă, critice puterii, nu au acţionat întotdeauna cu profesionalism, unele dintre ele transformându-se în portavoce exclusivă pentru partidele din opoziţie. Însă, raportul de forţe între media partizană este similar cu cel dintre partidele politice parlamentare de la noi - presa pro guvernamentală are resurse şi impact semnificativ mai mari decât presa de opoziţie". 

Aşa stând lucrurile, se poate vorbi despre buletinul de vot care funcţionează precum o hârtie de turnesol şi nu face decât să arate, clar, care sunt convingerile anumitor jurnalişti. După ce a clamat ani în şir că este un cavaler al jurnalismului echidistant, Rareş Bogdan (ex Realitatea TV) s-a aruncat cu totul, fără să-şi schimbe costumul, cravata sau batistuţa, în braţele PNL, fiind primul pe lista acestui partid la alegerile europarlamentare. Carmen Avram, realizatoarea unor reportaje TV de succes, angajată în ultimii ani la Antena 3, a uimit în ultimele două luni, după ce a ajuns pe a doua poziţie pe listele PSD, prin declaraţiile de dragoste, uneori greu de înţeles, la adresa partidului condus de Liviu Dragnea. Deputatul Robert Turcesu, fost jurnalist cu succes la public, este la a doua campanie oficială alături de Traian Băsescu, dar poziţia pe listele PMP ( 6) nu îi oferă prea multe speranţe că va abandona Bucureştiul pentru Bruxelles. Corina Creţu, jurnalist în anii 90, face politică de pes­te 18 ani, iar acum speră să mai prindă un mandat de europarlamentar, fiind a doua pe listele PRO România, primul fiind şeful de partid, Victor Ponta. Liviu Iolu a lăsat presa scrisă pentru poziţia numărul 15 pe listele USR - PLUS, dar şansele lui de a ajunge parlamentar european tind spre zero. Ovidiu Zară (Partidul România Unită - poziţia 6), Petre Marius Şerban (Partidul Noua Româ­nie - 2), Romeo Tarhon (Partidul Neamul Românesc - 15), Mihaela Huşanu (ALDE - 26) sunt ceilalţi candidaţi care într-un moment sau altul al activităţii lor au avut legături cu jurnalismul. Evident că majoritatea nu vor prinde un mandat de europarlamentar, iar uni dintre ei, fără nicio problemă, nici măcar de conştiinţă, se vor întoarce în presă.

Dincolo de resorturile care i-au animat pe cei de mai sus să îşi abandoneze "vocaţia", trebuie spus că meseria de jurnalist rămâne una dintre cele mai periculoase din lume. Un număr impresionant de ziarişti din întreaga lume se află după gratii pentru că şi-au făcut meseria, relevă raportul anual al Comitetului pentru protecţia jurnaliştilor (CPJ). Din totalul de 251 de jurnalişti aflaţi în arest la data de 1 decembrie 2018, pentru al treilea an consecutiv peste jumătate sunt în Turcia, China şi Egipt, unde autorităţile acuză presa de activităţi antiguvernamentale. La noi, tot mai mulţi jurnalişti sunt acuzaţi, public, inclusiv de ... public, de activităţi proguvernamentale.