Justiţia italiană: "Omul Vitruvian", "arestat la domiciliu"

Încurcate sunt căile justiţiei şi uneori, paralele cu arta. Justiţia italiană a sus-pendat autorizarea de părăsire a teritoriului pentru "Omul Vitruvian'', celebrul desen realizat de Leonardo da Vinci, care urma să fie împrumutat în curând Muzeului Luvru. Potrivit unor prevederi legislative, "'nu pot părăsi teritoriul bunurile care fac parte din fondurile principale ale unui departament specific'' din cadrul unui muzeu, galerie de artă, bibiliotecă, colecţie de artă sau bibliografică.

Tribunalul administrativ regional (TAR) a suspendat acordul semnat la sfârşitul lunii septembrie la Paris între Ministerul Culturii din Italia şi Muzeul Luvru având drept obiect schimbul de opere semnate de Leonardo da Vinci şi Rafael. În virtutea acestui acord, Roma trebuie să împrumute muzeului parizian cinci opere de Leonardo da Vinci pentru marea expoziţie de la Luvru care marchează 500 de ani de la moartea maestrului renascentist şi care îşi va deschide porţile la 24 octombrie.

În afara celebrului desen "Omul Vitruvian'' (aflat la Galeriile Academiei din Veneţia), alte patru lucrări ar trebui să ajungă la Luvru (un studiu de peisaj, studiu pentru "'Adoraţia Magilor'' şi două studii ale unor draperii) precum şi zeci de opere împrumutate de diferite muzee italiene. În schimb, picturi şi desene de Rafael vor fi împrumutate Italiei pentru o expoziţie care le va fi consacrată la muzeul Quirinal din Roma în martie anul viitor. Într-un comunicat, ministrul italian al Culturii a calificat drept "de neînţeles'' suspendarea împrumutului decisă de tribunalul administrativ. Ministrul dă asigurări că schimbul a fost decis "potrivit regulilor specifice pentru protejarea (operelor) emise de muzee''. Guvernul italian precedent, în care partidul Liga Nordului, condus de Matteo Salvini, avea o pondere semnificativă, şi-a arătat dezacordul faţă de împrumutul operelor şi a ironizat expoziţia de la Luvru. Acesta a insistat asupra faptului că Leonardo da Vinci, care a murit acum 500 de ani, a fost mai întâi italian, chiar dacă şi-a petrecut ultimele trei decenii din viaţă în Franţa.