JUSTIŢIA SPANIOLĂ A ANULAT CLAUZA DE RISC VALUTAR DINTR-UN CONTRACT DE CREDIT ÎN YENI JAPONEZI Cauza Andriciuc - invocată de Instanţa Supremă din Spania

Decizia Curţii Europene de Justiţie (CJUE) în cazul Andriciuc versus Banca Românească a fost invocată de Instanţa Supremă din Spania într-un dosar deschis de un client împotriva Barclays Bank, ce vizează un contract de credit în yeni japonezi.

Curtea Supremă de Justiţie din Spania a declarat nulă clauza de risc valutar din respectivul contract de împrumut, din cauza lipsei de informare.

Cauza Andriciuc vizează îngheţarea cursului CHF într-un dosar de credit în franci elveţieni (CHF).

Motivarea Curţii spaniole invocă, de peste zece ori, criteriile din hotărârea CJUE pronunţată în 20 septembrie 2017 în cazul Andriciuc.

Instanţa spaniolă consideră, printre altele, că, deşi consumatorul mediu poate să prevadă riscul unei anumite creşteri a cursului de schimb fără să necesite informaţii speciale, totuşi nu se întâmplă acelaşi lucru cu alte riscuri asociate contractului ipotecar în cauză. Conform justiţiei spaniole, în această speţă, "fluctuaţia valutară reprezintă o recalculare constantă a capitalului împrumutat, iar debitorul, chiar dacă achita periodic ratele, datora mai mult capital în euro decât în momentul în care i-a fost livrat, iniţial, împrumutul".

În acest context, clauzele reclamate nu trec testul transparenţei, consideră Instanţa Supremă din Spania, care declară nulitatea parţială a contractului de credit şi eliminarea referirilor la denominarea monedei în care a fost făcut creditul, ce rămâne acordat şi amortizat în euro. Instanţa înţelege că declararea nulităţii totale a împrumutului ar constitui un prejudiciu grav pentru consumator, care ar fi obligat să restituie într-o singură tranşă întreaga sumă datorată.

"Lipsa de transparenţă a clauzelor de risc valutar a generat pentru debitori un dezechilibru grav, în contradicţie cu cerinţa de bună-credinţă, deoarece, prin ignorarea riscurilor grave implicate în contractarea creditului, nu a putut compara oferta de credit ipotecar multi-monedă cu alte împrumuturi şi situaţia lor economică şi juridică s-a înrăutăţit", consideră Curtea Supremă din Spania, precizând: "Posibilitatea de schimb valutar prevăzută în contract, chiar dacă implică un mecanism cert de limitare a riscului de fluctuaţie în cazurile previzibile de apreciere a monedei în viitorul apropiat, nu elimină aceste riscuri, nici nu scuteşte banca de obligaţiile de transparenţă în informaţiile precontractuale şi în redactarea clauzelor creditului ipotecar".

În cazul de faţă, chiar dacă obligaţia de plată a ratelor este îndeplinită, banca poate hotărî rambursarea anticipată a împrumutului în cazul în care euro se depreciază peste anumite limite faţă de moneda exotică, observă justiţia spaniolă. Aceasta reţine faptul că banca nu a explicat în mod adecvat debitorilor natura riscurilor asociate cu clauzele referitoare la denominarea monedei în care a fost făcut creditul şi la echivalentul acesteia în euro - moneda în care împrumutaţii au primit banii -, nici consecinţele grave asociate cu materializarea acestor riscuri. Curtea arată, în motivarea deciziei: "Nu numai că debitorii au fost nevoiţi să plătească rate mai mari cu aproximativ 50% faţă de rata iniţială, în ciuda nivelului redus al dobânzii, dar, de asemenea, banca a făcut uz de puterea pe care o are de a declara plata anticipată a împrumutului, fiind imposibil ca debitorii să continue achitarea ratelor, suma pe care instituţia financiară a recuperat-o în euro depăşind-o în mod semnificativ pe cea care a fost introdusă în cont, în euro, la acordarea împrumutului".

Faptul că împrumuturile în mai multe monede sunt excluse din regulamentul MiFID nu înseamnă că acestea nu reprezintă un produs complex în scopul controlului transparenţei, se mai arată în motivarea Curţii.

În cauza Andriciuc, pe care se bazează decizia justiţiei spaniole, CJUE spune că băncile trebuie să prezinte, în contractele de credit, posibilele variaţii ale cursurilor de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină. Informaţiile instituţiilor bancare trebuie să privească nu numai posibilitatea aprecierii sau a deprecierii valutei în care a fost contractat împrumutul, ci şi impactul pe care fluctuaţiile cursului de schimb valutar şi o majorare a ratei dobânzii la împrumuturile în moneda străină îl au asupra împrumutului, conform CJUE.

Foarte dure sunt şi aprecierile CJUE referitoare la faptul că dezechilibrele într-un contract de credit în valută, chiar dacă sunt verificate la momentul încheierii contractului, totuşi ele apar ulterior.

Instanţa naţională va stabili caracterul abuziv al clauzei de risc valutar şi dacă aceasta a fost exprimată în mod clar şi inteligibil în contractele de credit, a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Aceasta este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară, până acum majoritatea proceselor de îngheţare a cursului CHF aflate pe rolul justiţiei fiind suspendate în aşteptarea deciziei CJUE în cazul Andriciuc versus Banca Românească.

Acest dosar a fost judecat în data de 14 noiembrie, pronunţarea fiind amânată pentru ziua de 28 noiembrie.

De remarcat este faptul că, deşi cazul Andriciuc, în care apărătorul clientului este avocatul Gheorghe Piperea, face referire la un dosar în franci elveţieni, Instanţa spaniolă l-a invocat într-o cauză care vizează un împrumut în yeni japonezi.