Kârgâzstanul a lansat un apel la pace cu Tadjikistanul

Preşedintele Kârgâzstanului, Sadîr Japarov, a lansat ieri un apel respectarea armistiţiului încheiat cu Tadjikistanul după cele mai grave confruntări de frontieră dintre aceste două ţări din Asia Centrală din ultimii 30 de ani, notează AFP, citată de agerpres.ro.

Sadîr Japarov a propus într-un discurs adresat naţiunii, crearea unei "comisii de menţinere a păcii", formată din persoane în etate din comunităţile kârgâze şi tadjice din zonele disputate, "pentru a preveni noi conflicte.....Niciuna dintre părţi nu trebuie să permită continuarea ciocnirilor armate!"

Cele două foste republici sovietice au semnat săptămâna trecută un armistiţiu pentru a pune capăt violenţelor. Dar tirurile au continuat de ambele părţi, a spus Bişkekul, determinând o întâlnire a şefilor comitetelor de securitate naţională tadjic şi kârgâz.

Ulterior, armistiţiul a fost respectat fără incidente, potrivit autorităţilor de la Bişkek. Şefii comitetelor de securitate au semnat, de asemenea, un protocol privind delimitarea frontierei, fără a detalia însă conţinutul acestuia.

Conform Bişkekului, violenţele au făcut cel puţin 34 de morţi de partea kârgâză, dintre care 31 de civili, şi peste 120 de răniţi.

Ţară autoritară şi închisă, Tadjikistanul, nu a prezentat niciun bilanţ şi a raportat doar doi răniţi.

Porţiuni mari de frontieră nu au fost delimitate în Asia Centrală după destrămarea URSS, provocând frecvente tensiuni etnice accentuate de o luptă pentru accesul la resurse.

Luptele sunt însă cele mai violente dintre Tadjikistan şi Kârgâzstan de la independenţa lor în 1991.

Acestea au fost raportate în mai multe zone frontaliere, în special în jurul enclavei tadjice Vorukh unde cele două ţări îşi dispută accesul la apă.

Potrivit Semilunii Roşii, circa 60.000 de persoane au fost deplasate. Preşedintele kârgâz i-a încurajat duminică pe refugiaţi să se întoarcă acasă.

Ieri, serviciile kârgâze de prim-ajutor au raportat că două şcoli şi 78 de case au ars în cursul acestor lupte.

Cerând răzbunare, câteva mii de kârgâzi au manifestat la Bişkek, reclamând să fie înarmaţi şi trimişi pe front, ceea ce guvernul a refuzat.

Ministerul kârgâz de Interne a anunţat deschiderea a 11 anchete penale care vizează cetăţeni tadjici, în special pentru crimă şi trecerea ilegală a frontierei.

Kârgâzstanul a mai acuzat Duşanbe că i-a agresat 10 cetăţeni care, potrivit acestuia, au fost luaţi ostatici înainte de a fi eliberaţi.

Alîmkadîr Beishenaliev, ministrul kârgâz al sănătăţii, a afirmat că aceste persoane au fost "bătute cu bastonul" în timpul detenţiei şi că nouă dintre acestea au trebuit spitalizate după eliberare.

Contactele dintre Tadjikistan şi Kârgâzstan în pofida ciocnirilor au fost menţinute pentru detensionarea situaţiei. Sadîr Japarov şi omologul său tadjik, Emomali Rahmon, au discutat telefonic de două ori şi au convenit să se întâlnească în curând.

Rusia, putere regională, şi Uzbekistanul vecin şi-au oferit, de asemenea, oficiile de mediere.