Producţia de cărbune va ocupa un loc important în strategia energetică a României, în condiţiile în care asigură, în prezent, circa 30% din producţia de energie electrică, a declarat, ieri, Karoly Borbely, secretar de stat în Departamentul pentru Energie.
Domnia sa a precizat că trebuie găsite soluţii ca acele companii care produc energie din cărbune să funcţioneze eficient. Minele care se vor închide primesc subvenţii pentru care Comisia Europeană şi-a dat acordul, potrivit Agerpres.
Potrivit secretarului de stat, investiţiile în acest sector trebuie să continue, altfel vor exista probleme de ordin social: "Trebuie să avem în vedere că 30% din mixul energetic este format din cărbune. Trebuie să găsim investiţii şi pentru cei care lucrează în acest sector, altfel vor fi probleme sociale. Nu trebuie să privim strategia energetică doar din punct de vedere economic, ci şi social, în condiţiile în care Guvernul are o strategie foarte clară de păstrare a locurilor de muncă". Borbely a mai spus că proiectul strategiei energetice a ţării va fi lansat în dezbatere publică până la finele lunii septembrie.
Oficialul Departamentului de Energie susţine: "În ultimul timp, au fost la noi foarte multe companii şi investitori care vor să participe la strategia energetică, vor să investească în acest sector. România trebuie să profite de această situaţie. Criza din Ucraina nu ne afectează negativ absolut deloc. Suntem o ţară aproape în totalitate independentă energetic. La nivelul UE, România este a treia ţară independentă energetic, după Danemarca şi Estonia, ceea ce ne conferă un cadru extrem de privilegiat. Avem 20.000-21.000 de MW de capacitate instalată şi consumăm 7.000 de MW, astfel că provocarea cea mai mare este interconectarea cu ţările vecine".
• Calotă, ANRE: "Am rezerve că strategia energetică va pune ordine în sector"
Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Emil Calotă, consideră că noua strategie energetică a ţării nu va rezolva problemele din sector, în condiţiile în care se pune un accent foarte mare pe elementele cantitative: "Am rezerve că un asemenea document va pune ordine în sectorul energetic. Păcatul originar al strategiilor de până acum este că suntem preocupaţi de producţia de energie, de elementele cantitative. Vorbim de noi reactoare, de noi capacităţi, tot adăugăm, fără a ne întreba ce facem cu ele".
Domnia sa susţine că ţara noastră trebuie să se concentreze pe trei domenii, fără de care discutăm degeaba investiţii importante. Oficialul ANRE s-a referit la dezvoltarea reţelei de transport, apoi la capacităţile de interconectare: "România poate juca doar dacă devine integrată în piaţa regională, apoi în piaţa europeană sau extra-europeană, apropo de cablul submarin. Al treilea domeniu unde trebuie să investim este stocarea de energie. Acum tehnologiile sunt cam scumpe, dar trebuie luate în calcul. Avem aici, spre exemplu, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa, dar mai sunt şi altele. De asemenea, nu trebuie să uităm nici eficienţa energetică".
Emil Calotă a mai spus că dezvoltarea sectorului cărbunelui trebuie să continue, în condiţiile în care un lucru foarte important este producţia de energie termică, dar şi că, în prezent, se lucrează la modificarea cadrului legislativ privind producţia de energie termică. "Poate vom face o lege specială pentru termoficare urbană. În plus, vrem să încurajăm energia în cogenerare pe biomasă şi biogaz, unde se produce în bandă şi se consumă local", a completat domnul Calotă.
Greenpeace România şi Candole Partners au făcut, ieri, public studiul "Costurile subvenţiilor alocate industriei de cărbune din România comparativ cu industria energiei regenerabile", conform unui comunicat remis redacţiei. Studiul arată un sprijin de aproape patru ori mai mare pentru cărbune faţă de regenerabile în perioada 2005-2013, iar totalul estimat al subvenţiilor pentru cărbune, începând din 1990, ajunge la 13,8 miliarde de lei. Analiza estimează că sprijinul public pentru cărbune se ridică la nivelul a 2,3% din PIB-ul pe un an al ţării, fără a include în calcul externalităţile - acele costuri indirecte asupra sănătăţii şi mediului. Ajutorul primit de sectorul energetic asociat cărbunelui nu se limitează la subvenţiile directe, ci include o multitudine de alte căi de sprijin, precum alocări gratuite de certificate de emisii, bonus pentru cogenerare, sau acces la piaţa de echilibrare.
Studiul compară sprijinul acordat cărbunelui cu cel pentru regenerabile şi proiectează trei scenarii energetice cu Orizont 2020. Cel mai economic scenariu energetic, în urma comparaţiei, s-a dovedit a fi, în viziunea autorilor studiului, cel cu dependenţă redusă de cărbune şi nuclear, cu pondere ridicată a energiilor regenerabile.
1. Studiul Greenpeace Romania ...
(mesaj trimis de Theodor în data de 16.05.2014, 09:35)
ar trebui luat in consideratie,daca dorim sa atenuam,in viitor,efectele incalzirii globale.
Faptul ca eolienele au ieftenit energia electrica la niveluri nevisate de cei care concep strategiile energetice ar trebui sa dea de gandit guvernantilor.