KLAUS IOHANNIS: "Justiţia din România a fost supusă unor încercări de subordonare faţă de politic"

Justiţia din România a fost supusă, în ultimii trei ani, unor încercări de subordonare faţă de politic, dar la aceste provocări răspunsul societăţii româneşti a fost "pe măsură", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, ieri, la prezentarea bilanţului activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Preşedintele a mai spus: "O societate se dezvoltă şi îşi atinge potenţialul atunci când cetăţenii săi se simt protejaţi şi ştiu că, ori de câte ori le sunt puse în pericol drepturile şi libertăţile, îşi vor găsi dreptatea în instanţele de judecată. Misiunea veritabilă a justiţiei este cea de serviciu public şi, tocmai de aceea, legislaţia şi modul în care funcţionează întreaga construcţie instituţională trebuie să aibă în centru cetăţeanul şi apărarea lui de abuzuri".

Klaus Iohannis a precizat că semnalarea adevăratelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar este nu numai în beneficiul activităţii instanţelor, ci, în final, al justiţiabilului, iar de aceea încurajează o implicare consecventă, coerentă şi unitară, cu respectarea competenţelor conferite de Constituţie, a tuturor actorilor din sistemul judiciar şi a ÎCCJ, ca autoritate aflată în vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti.

Iohannis a menţionat că volumul mare de activitate al instanţei, complexitatea dosarelor, instabilitatea legislativă sau presiunile politice sunt câteva dintre provocările constante cu care ÎCCJ s-a confruntat pe parcursul ultimilor ani. El a mai spus că eforturile Înaltei Curţi de a face propria jurisprudenţă mai accesibilă reprezintă un pas foarte important pentru prevenirea situaţiilor litigioase.

Iohannis a spus, la prezentarea bilanţului ICCJ, că semnalarea adevăratelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar este nu numai în beneficiul activităţii instanţelor, ci, în final, al justiţiabilului şi că este nevoie de o implicare consecventă, coerentă şi unitară, cu respectarea competenţelor conferite de Constituţie, a tuturor actorilor din sistemul judiciar.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a afirmat, la prezentarea bilanţului instituţiei pe anul 2019, că în societatea românească există un "anumit grad de percepţie negativă" în ceea ce priveşte justiţia.

Corina Corbu a spus: "Niciodată nu m-am ferit să spun, în mod public, şi lucruri poate mai puţin plăcute. De aceea voi spune şi acum că există un anumit grad de percepţie negativă la nivelul societăţii româneşti asupra justiţiei. Şi nimeni dintre noi nu suntem fără de păcat în această privinţă (...). Cetăţenii, agenţii economici, organizaţiile nonguvernamentale resimt în mod direct consecinţele inflaţiei şi incoerenţei legislative în anumite domenii, consecinţele negative legate de creşterea duratei procedurilor judiciare şi implicit a costurilor acestora, dar şi riscurile create de situaţiile de practică neunitară sau de imposibilitatea obţinerii unei soluţii definitive a litigiului într-un interval de timp rezonabil".

Preşedintele ÎCCJ a arătat că este nevoie de colaborarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului de justiţie din România.

Conform bilanţului ÎCCJ, pe rolul instanţei supreme s-au aflat, anul trecut, 28.950 de cauze, dintre care 13.966 cauze nou inregistrate. Corina Corbu, preşedintele ÎCCJ a declarat că magistraţii din completurile de 5 judecatori au soluţionat, în 2019, 585 de cauze.

La nivelul fiecăreia dintre cele doua secţii civile, s-au pronunţat în medie aproximativ 2400 de decizii. La nivelul secţiei de Contencios-administrativ şi fiscal au fost date peste 6500 de decizii, iar la secţia penală, aproximativ 2800.

Prin prisma numărului mare de dosare, încărcătura pe judecător la nivelul Înaltei Curţi a rămas prea mare pentru o instanţă de casaţie.