Viitorul Roşiei Montane trebuie gândit în acord cu normele europene de mediu şi cu legislaţia vizând patrimoniul cultural, dar şi cu opinile specialiştilor care ar putea ajuta la renaşterea economică a zonei, a scris ieri pe Facebook preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj cu ocazia împlinirii a 1884 de ani de la data atestării documentare a localităţii.
Şeful statului a transmis: "Roşia Montană împlineşte astăzi 1884 de ani de la data atestării documentare a localităţii. În ultimii ani, acest loc unic din Munţii Apuseni a devenit un simbol al patrimoniului nostru cultural şi natural. În numele Roşiei Montane s-a creat o mişcare civică şi comunitară despre care s-ar putea spune că "mută munţii" atunci când este în joc păstrarea autenticităţii şi a tradiţiei vechi a acestei localităţi. Viitorul Roşiei Montane trebuie gândit în acord cu normele europene de mediu şi cu legislaţia privitoare la patrimoniul cultural, dar şi cu opiniile tuturor specialiştilor care ar putea aduce o contribuţie valoroasă la un proiect de renaştere economică a zonei. La mulţi ani, Roşia Montană!"
În ianuarie, preşedintele a afirmat, la un post TV, că poziţia domniei sale privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat, şeful statului considerând, în continuare, că subiectul nu a fost bine abordat. Totodată, Iohannis a anunţat atunci că îi invită pe cei implicaţi să reia discuţiile, referindu-se la Guvern şi la firma care doreşte să investească.
Klaus Iohannis a explicat: "Trebuie revăzut, sunt foarte multe aspecte. Nu este treaba preşedintelui să renegocieze contractele, nici treaba preşedintelui să spună ce soluţii tehnice există, dar este treaba mea să spun că, după părerea mea, aşa cum a fost conceput proiectul, mie nu mi se pare potrivit şi să invit pe cei care sunt implicaţi, direct, să reia discuţiile".
Şeful statului a mai spus că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate.
În iunie, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta a declarat că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu va beneficia de o susţinere politică clară, prim-ministrul adăugând că, personal, consideră că pentru ţara noastră este, totuşi, mai bine să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Mocanul în data de 07.02.2015, 11:34)
Alo, domnule presedinte! .....Viitorul Roşiei Montane trebuie gândit în acord cu normele europene de mediu şi cu legislaţia vizând patrimoniul cultural, dar şi cu opinile specialiştilor ....
Noi, cei care traim aici nu trebuie sa vem nicio "opinie"? pe noi care v-am dat votul, nu ne vedeti?
2. Iar luam in discutie Rosia Montana?
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 07.02.2015, 11:56)
Credeam ca in urma dezastrelor care au avut loc semanatorii astia de dezastre s-au invatat minte si fug de asemenea afaceri ca dracu’de tamie.
Sa enumeram citeva:
1.“TULBURĂTOR: Înregistrări VIDEO cu dezastrul produs în această săptămână de ruperea barajului iazului unei mine de aur din Canada. Proiectant comun cu cel de la Roşia Montană!
11 august 2014
Deşi au trecut 4 ZILE de la dezastru, presa centrală din România aproape că nu a scos o vorbă despre acest eveniment catastrofal. Măi să fie!!! Nu or fi aflat, deşi sunt cu ochii pe toate evenimentele externe, sau sunt plătiţi să tacă? A, cred că ştiu: au luat atât de mulţi bani pe publicitatea de la Roşia Montană Gold Corporation încât nu-şi pot trăda clientul. În schimb, ne trădează pe noi! Tocmai de aceea, făceţi-vă o misiune de onoare şi responsabilitate din răspândirea acestor informaţii, ca să afle cât mai mulţi!
“Cunoaşteţi declaraţiile legate de siguranţa viitorului baraj al iazului de decantare de la Roşia Montană care va fi construit din arocamente la ”cele mai înalte standarde de siguranţă cunoscute”?
La ”cele mai înalte standarde de siguranţă cunoscute” a fost construit şi barajul iazului de decantare al exploatării de aur şi cupru a companiei Imperial Metals de la Muntele Polley, din Canada. La începutul acestei săptămâni, în noaptea de 4 august, ”cele mai înalte standarde de siguranţă cunoscute” s-au dovedit insuficiente, barajul din arocamente s-a prăbuşit şi cinci milioane de metri cubi de deşeuri toxice s-au revărsat în valea Hazeltine Creek şi lacurile Quesnel şi Polley, iar dezastrul se extinde.
Proiectanţii barajului iazului de decantare din Canada, rupt în această săptămână, au lucrat şi pentru Gabriel Resources pentru barajul vizat la Roşia Montană!
Priviţi, mai jos, înregistrările video ale dezastrului şi reportajele realizate de jurnaliştii de la Global News. Și nu comparaţi întru totul cu barajul de la Roşia Montană.
Barajul de la Roşia Montană va fi mult mai înalt într-o vale mult mai îngustă (implicit, cu o presiune pe baraj mult mai mare decât în cazul Polley). Mai mult, în zona imediat expusă riscului în avalul barajului de la Roşia Montană (localităţile Abrud, Roşia Montană – Gura Roşiei, Cărpiniş -, Câmpeni, Bistra, Lupşa, Baia de Arieş etc.) locuiesc aproximativ 20.000 de oameni, comparativ cu cele aproximativ 300 de gospodării din avalul barajului de a Muntele Polley.”
Mihai Goţiu ”
2. “Scurgerea de cianură de la Baia Mare (2000)
Accidentul minier din 2000 de la Baia Mare a constat într-o scurgere de cianură produsa lângă Baia Mare.
În noaptea de 30 ianuarie 2000 barajul a cedat deversând 100 000 de metri cubi de ape contaminate cu cianuri (aproximativ 100 de tone de cianuri s-au împraștiat peste câmpuri și în sistemul hidrografic local.
Cianura deversată a afectat râurile Săsar, Lăpuș, Someș, Tisa și Dunăre înainte de a ajunge la Marea Neagră.
Apele poluate, în special Tisa și Dunărea, au provocat moartea unei mari cantități de pește în Ungaria și în Iugoslavia. Accidentul a fost unul dintre marile dezastre ecologice din Europa de după Cernobîl.”
3. “Dezastrul de la Certej
Dezastrul de la Certej a avut loc la data de sâmbătă 30 octombrie 1971, la ora 4:55 dimineața, fiind provocat de ruperea digului și alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara.
În perioada de exploatare a iazului, între 1936 și 1971, au fost depozitate în el elemente de depunere complet diferite ca granulație, tasare și umiditate care au creat o falie de alunecare.
Digul s-a rupt pe o lățime de 80 de metri și din iaz au fost expulzați în câteva minute 300.000 de metri cubi de steril.
Valul acid de steril a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost distruse sau avariate.Dezastrul a provocat 89 de morți și 76 de răniți.”
La Certej a fost vorba de o deversare de 300 mii mmc de steril, la Baia Mare de 100 mii mc de ape contaminate, iar la Rosia Montana se pregateste un iaz cu suprafata de cca 300 ha si o capacitate de 240 milioane de m.c. de slam.
Pentru constructia barajului inalt de 185 m si izolarea lacului ar fi necesari 70 mil mc de argila. De unde? Se va folosi un inlocuitor“adecvat” ;, ca asa se face “lucrul bine facut”.
Ore ce-i poate invata minte pe diriguitorii acestui proiect?
Cit ar costa un dezastru? S-au pus undeva bine, la dispozitia staului roman, banii necesari pentru inlaturarea unui eventual foarte mare dezastru? S-au raminem tot la faza “prinde orbul scoate-i ochii”.
3. TREZIREA
(mesaj trimis de HOMBRE în data de 07.02.2015, 12:50)
CUM putem sa avem o economie functionala daca ne este frica si de umbra noastra. trebuie doar sa fim f, atenti si corecti la negociere, sa nu punem hoti la negocieri,Canada ,care este o tara f. civilizata si moderna profita de aceasta bogatie dar noi nu ""suntem patrioti cu burtile goale" sa va fie rusine la cei care ne vreti saraci si prosti. EU sunt un om simplu care doreste locuri bune de munca si in Romania ,sunt muncitor , ma m saturat sa lucrez mai mult pe nimic.Domnule Iohannis porniti toate proiectele posibile ,ca toti romanii din afara sa vina sa lucreze in tara lor si sa fie platiti.AVEM o armata de controlori in toate esaloanele care iau banii de pomana si se tin doar de afaceri . asadar DA din toata inima la acest proiect