LA PESTE UN AN DE LA LANSARE Proiectul "8 bariere" nu a dus la dezvoltarea Bursei

• Numărul investitorilor a scăzut cu 12% în 2014, iar valoarea zilnică a tranzacţiilor a ajuns la cote alarmante, în acest an

Piaţa noastră de capital pare că se află într-un blocaj: vrea să treacă la statutul de piaţă emergentă ca să crească lichiditatea, dar nu se califică pentru promovare fără să sporească tranzacţiile.

La cât "tam-tam" a făcut Bursa de Valori Bucureşti pe tema eliminării a opt bariere sistemice în calea dezvoltării pieţei de capital, proiect lansat în februarie 2014, ai fi zis că intră pe pistă şi se pregăteşte de decolare.

Când colo, cifrele arată o realitate crudă, diferită de tablourile pictate în declaraţiile oficialilor: numărul investitorilor a scăzut consistent pe parcursul anului trecut (vezi grafic), iar valoarea zilnică a tranzacţiilor a ajuns la cote alarmante, în acest an, la o medie de 7,4 milioane de euro zilnic, după o creştere de 15% a mediei din 2014 faţă de 2013.

Este adevărat, se vorbeşte mai mult despre piaţa de capital, în ultima vreme, şi pe fondul scăderii dobânzilor şi finanţărilor bancare, însă vorbele nu se traduc, din păcate, şi în dezvoltarea bursei, cel puţin deocamdată. Din contră, performanţele sunt în scădere.

Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB, nu a avut un discurs prea optimist cu ocazia lansării proiectului "8 bariere". "Sunt necesare măsuri care să ducă la crearea lichidităţii pe Bursă, având în vedere că piaţa de capital se usucă, aproape că moare, pentru că nu este un loc atractiv şi marii jucători din economie preferă să se finanţeze din afara pieţei", a spus domnia sa, în februarie 2014.

La mai bine de un an de atunci, participanţii la grupul de lucru care au identificat barierele spun că rezultatele în ce priveşte lichiditatea nu sunt satisfăcătoare, dar văd un plus de imagine al pieţei de capital.

Unii dintre aceştia apreciază că este nevoie de mai mult timp pentru a vedea rezultate concrete, în timp ce alţii admit că nu au mai fost consultaţi pe tema "8 bariere", de mai bine de un an de zile. Unele voci spun că asociaţiile implicate în proiect nu au primit informări oficiale despre stadiul implementării măsurilor propuse.

• Florin Pogonaru: "Avem nevoie de gesturi ceva mai curajoase, cum ar fi listarea CEC Bank"

Evoluţia lichidităţii şi a numărului de investitori nu este satisfăcătoare, apreciază Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români şi actualmente preşedintele Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

Domnia sa remarcă însă că piaţa românească de capital a progresat mult, cel puţin că imagine.

"Acest lucru se poate vedea din faptul că în BVB avem ca acţionar BERD şi că agenţiile de rating au început să discute serios condiţiile pe care ar trebui să le îndeplinim pentru a trece de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă", ne-a spus domnul Pogonaru, adăugând: "În acest sens, cele 8 bariere au fost o condiţie absolut necesară, dar nu suficientă. Problemele pe care le avem şi pe care le-a menţionat şi FTSE sunt lipsa de lichiditate şi existenţa pragurilor de deţinere. Priorităţile pentru perioada următoare trebuie să vizeze listările companiilor de stat, inclusiv gesturi ceva mai curajoase în listare, cum ar fi cotarea CEC Bank şi aducerea la normalitate a guvernării corporative a SIF-urilor, inclusiv prin eliminarea pragului şi prin utilizarea votului cumulativ".

Eliminarea celor 8 bariere va produce, în mod sigur, efecte pozitive asupra lichidităţii Bursei, însă pe termen mediu, nu pe termen scurt, apreciază Raluca Ţintoiu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

În opinia sa, paşii următori pentru creşterea lichidităţii, pe lângă continuarea efortului pentru finalizarea acestui proiect (eliminarea barierelor), ar trebui să fie promovarea la statutul de piaţă emergentă şi dezvoltarea unei pieţe eficiente de produse derivate.

• Alexandra Smedoiu, PwC România: "Facilităţi fiscale pentru investiţiile pe piaţa de capital"

Proiectul "8 bariere" trebuie văzut ca un continuum - o parte din probleme identificate de participanţii la piaţă au fost rezolvate, o altă parte îşi aşteaptă soluţiile sau sunt în diverse stadii de analiză, ne-a spus Alexandra Smedoiu, Senior Manager, PwC România.

"Acest proiect face parte dintr-un proiect mult mai amplu, acela de promovare a pieţei de capital din România la statutul de piaţă emergentă", ne-a declarat domnia sa.

Alexandra Smedoiu este de părere că se poate observa deja un interes crescut al investitorilor pentru bursa de la Bucureşti, un număr tot mai mare de investitori deschizând conturi de tranzacţionare. "Acest lucru este un rezultat şi al Proiectului 8 Bariere", a mai spus domnia sa.

Reprezentantul PwC consideră că, pentru viitor, ar trebui avute în vedere introducerea unor facilităţi fiscale pentru investiţiile pe piaţa de capital, după modelul altor state europene, atât pentru societăţile care se finanţează prin intermediul bursei, cât şi pentru investitorii individuali: "O serie de propuneri au fost făcute deja de grupul de lucru şi sperăm că se vor concretiza în cursul anului viitor".

• Valentin Ionescu, ASF: "Ridicarea celor opt bariere a facilitat accesul nonrezidenţilor instituţionali"

Cele 8 bariere erau menite să fie ridicate din calea investitorilor instituţionali nonrezidenţi, precizează Valentin Ionescu, Director Direcţia de Strategie şi Stabilitate Financiară, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care afirmă: "Nu putem spune în mod cert, în acest sens, faptul că ar fi dus la creşterea numărului de investitori locali, de retail sau instituţionali. Este, însă, clar faptul că ridicarea celor opt bariere a facilitat accesul nonrezidenţilor instituţionali. Din păcate, acest lucru nu s-a văzut în volumele tranzacţionate în ultimul an la BVB".

În opinia sa, acţiunile listate la BVB au o piaţă cu lichiditate redusă şi trebuie adoptate măsuri ample şi bine structurate pentru a putea înregistra o creştere a lichidităţii acestora. "Măsurile punctuale, chiar dacă au fost bune, s-a dovedit că nu sunt suficiente", a adăugat domnul Ionescu.

Acesta ne-a mai spus că, deşi Autoritatea de Supraveghere nu are un rol activ în privinţa lichidităţii pieţei de capital, poate să o influenţeze prin supleţea reglementărilor emise, prin eficacitatea activităţilor de supraveghere, prin asigurarea stabilităţii, competitivităţii şi bunei funcţionări a pieţelor de instrumente financiare, promovarea încrederii în aceste pieţe şi în investiţiile în instrumente financiare, precum şi prin asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive şi frauduloase.

"Pentru perioada imediat următoare, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi-a asumat demersuri cu efect asupra creşterii lichidităţii pieţei de capital pe următoarele linii generale: -Proiectul STEAM - Statutul de piaţă emergentă; Alinierea infrastructurii pieţei la standardele europene; Reglementarea regimului fondurilor închise de investiţii; -Revizuirea şi relansarea pieţei de obligaţiuni corporatiste şi municipale", ne-a transmis Valentin Ionescu.

• Ana Bobircă, CEFS: "Soluţia este creşterea ofertei de instrumente financiare"

Proiectul "8 bariere" a avut ca scop eliminarea rapidă a unor obstacole tehnico-administrative, în scopul îmbunătăţirii accesului la piaţa de capital românească, apreciază Ana Bobircă, Chief Investment Oficer la Central European Financial Services.

În opinia sa, o metodă obiectivă de cuantificare a impactului acestuia este scorul semnificativ mai bun înregistrat de România în ultimele analize întreprinse de diversele agenţii de rating (i.e. FTSE), în ce priveşte calitatea accesului pe piaţă.

"Pe termen scurt, este natural ca efortul să fie continuat prin eliminarea barierelor remanente şi anacronice, impuse arbitrar şi care distorsionează mecanismele pieţei, cum ar fi, de pildă, pragurile de deţinere la SIF- uri", apreciază reprezentantul CEFS, care continuă: "Toate aceste iniţiative dau răspunsul la întrebarea «cum?!» (al 3-lea criteriu MSCI - «market accessibility»).

Trebuie găsit şi răspunsul la întrebarea «pentru ce?!» sau «în ce scop?!» (al 2-lea criteriu MSCI - «size and liquidity»); soluţia este creşterea (şi, eventual, diversificarea) ofertei de instrumente financiare, inclusiv prin stabilirea unui calendar ambiţios de listare a participaţiilor statului, care să îmbunătăţească semnificativ lichiditatea pieţei şi să propage efectele benefice ale proiectului «8 bariere», cu scopul atingerii obiectivului propus - obţinerea statutului de «piaţă emergentă»!"

Pe termen mediu, este oportună concentrarea atenţiei pe îmbunătăţirea guvernanţei corporative, mai ales prin alinierea legislaţiei societăţilor comerciale la cerinţele şi evoluţiile mediului economic actual, a mai spus doamna Bobircă.

• Lazea, BNR: "De circa şapte-opt luni nu am mai fost consultat/contactat pe această problematică"

Proiectul celor "8 bariere" a fost promovat drept rezultatul muncii unui grup de specialişti, însă se pare că nu toţi participanţii au fost ţinuţi la curent cu evoluţiile planului.

Surprinzător este că Banca Naţională a României a fost lăsată pe dinafară.

Rugat să evalueze proiectul "8 bariere", economistul - şef al BNR, ne-a spus: "Este adevărat că am făcut parte din Grupul de lucru, dar de circa şapte-opt luni nu am mai fost consultat/contactat pe această problematică. La ora aceea, o bună parte din bariere nu fuseseră încă eliminate şi aveau şanse mici să fie eliminate în scurt timp.

Ca atare, nu sunt în măsură să răspund întrebărilor dumneavoastră". O poziţie similară ne-a transmis şi Ioana Apa, Deputy Head SFS Citibank Europe plc.

Domnia sa ne-a transmis: "Doresc să precizez că ultima întâlnire la care am participat în cadrul proiectului referitor la «Opt bariere» a avut loc la sfârşitul lunii martie 2014".

• Cristina Reichmann, CMS Cameron McKenna: "Eliminarea barierelor - un pas indispensabil pentru modernizarea piaţei de capital"

Eliminarea barierelor identificate ca impedimente de sistem reprezintă un pas indispensabil pentru modernizarea piaţei de capital din România, este de părere Cristina Reichmann, Coordonator al practicii de Pieţe de Capital, Instrumente şi Servicii Financiare şi Finantari Structurate, CMS Cameron McKenna SCA.

"Modificările legislative legate de acest proiect au fost necesare pentru fluidizarea unor operaţiuni de piaţă şi ajustarea infrastructurii la standardele unei pieţe mature", ne-a spus domnia sa, adăugând: "Evident că vorbim despre un proces. Mai sunt multe de făcut iar în multe cazuri modificările sunt rezultatul unui compromis în procesul de legiferare.

Beneficiile nu se pot cuantifica printr-o cauzalitate lineară de tipul: am modificat procedura x, a crescut lichiditatea. Cum poate fi cuantificat numărul de investitori care operează pe conturi globale?"

În opinia doamnei Reichmann, proiectul trebuie să continue activitatea de modernizare a legislaţiei şi a procedurilor pieţei precum şi colaborea cu ASF şi celelalte autorităţi şi entităţi relevante: "E nevoie de modernizarea legislaţiei privind obligaţiunile de toate tipurile,

de la cele corporative, la cele convertibile în actiuni, la o nouă lege a obligaţiunilor ipotecare şi o fundamentală regândire a cadrului obligaţiunilor municipale. E timpul unor strategii pe termen lung pentru diversificarea instrumentelor şi a unor măsuri fiscale adecvate care să le facă atractive pentru investitori".

Printre impedimentele identificate de grupul de lucru în calea dezvoltării pieţei de capital s-au numărat procesul greoi pentru deschiderea unui cont de tranzacţionare, procedurile lungi, complicate şi costisitoare de conformitate fiscală, procedura de participare şi vot în adunările generale, modalitatea de plată a dividendelor.