LA SOLICITAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN Bugetul UE pe 2023 - mai mare cu un miliard de euro

Parlamentul European a reuşit, în negocierile cu Comisia Europeană şi cu Consiliul UE, să obţină o majorare de peste un miliard de euro a bugetului Uniunii Europene pentru anul 2023, urmând ca suma suplimentară să fie alocată pentru atenuarea consecinţelor războiului declanşat ilegal de Federaţia Rusă în Ucraina, criza energetică şi sprijinul pentru societate în general (pentru cultură, pentru studenţi), a declarat deputatul european Nicolae Ştefănuţă (Renew Europe), raportor al Legislativului european pentru bugetul respectiv.

"Am insistat ca 280 milioane euro să vină în plus pentru Parteneriatul Estic al UE, respectiv pentru sprijinirea Moldovei. Premierul de la Chişinău, Natalia Gavriliţa, are nevoie de ajutor bugetar imediat, nu de bani pe proiecte, ci de bani pentru că Moldova trebuie să plătească facturi la energie. Nu sunt de acord cu poziţia lui George Simion şi AUR care spun că nu trebuie să ajutăm guvernul de la Chişinău până când Moldova nu se uneşte cu România. E ca şi când ai invita pe cineva să facă parte din familia ta, dar nu îi dai niciun ban şi nu îl ajuţi, până când nu intră în familia respectivă. În privinţa energiei am crescut fiecare linie bugetară care are de-a face cu energia, de la cercetare la regenerabile, la sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii care au nevoie să plătească facturi mari. Orice sumă prevăzută în bugetul UE privind energia a fost majorată pentru anul 2023 pentru că este necesar să avem răspuns masiv la actuala criză. În ceea ce priveşte partea de societate, am pus în bugetul UE pe 2023 încă 120 milioane euro în plus la programul Erasmus pentru că bursele acordate nu mai au aceeaşi valoare din cauza inflaţiei. Pentru un copil român să meargă la studii la Paris 500 de euro valorează acum 420 de euro din cauza inflaţiei de 15%. De aceea am considerat că este foarte important ca tinerii să simtă că Europa îi ascultă. În România, cu un buget al Educaţiei pentru anul 2023 de 2,1% nu putem să spunem că ne pasă de viitorul tinerilor şi de educaţia lor", a afirmat Nicolae Ştefănuţă, în cadrul conferinţei de presă susţinută la Biroul Parlamentului European din România.

Raportorul Parlamentului European a mai arătat că au fost suplimentate, ca în fiecare an, şi sumele necesare pazei frontierelor externe ale Uniunii Europene, suplimentarea pentru anul viitor fiind de 40 milioane euro.

"Am mai pus bani în bugetul UE pe 2023 şi pentru mobilitatea militară, un subiect de interes pentru ţara noastră. Mobilitatea militară trebuie să fie facilă, pentru că suntem în timp de război. Trebuie să fie uşor să te mişti cu trupe şi tancuri de la Constanţa până la Riga, dar în acest moment nu e deloc uşor. Durează luni de zile. Astfel că am alocat încă 58,5 milioane euro pentru a reduce birocraţia în privinţa mobilităţii militare. Suma respectivă acordată suplimentar este pentru a dezmembra birocraţia existentă la frontiere între statele membre ale Uniunii Europene privind documentele necesare pentru mobilitatea militară. Mai avem şi probleme de transport: ţările baltice au sistemul de ecartaj din epoca sovietică pentru trenuri, problemă care trebuie rezolvată. Ştiu că este o nouă strategie europeană privind mobilitatea militară şi de aceea am venit cu sume suplimentare în bugetul Uniunii pentru anul 2023, deoarece vreau să fim pregătiţi în caz de război, mai ales că ne aflăm în apropierea unui conflict major aflat în derulare", a menţionat Nicolae Ştefănuţă.

• Împrumuturile de la Banca Europeană de Investiţii, o soluţie pentru construirea de noi spitale

El s-a referit şi la construcţia de noi spitale în ţara noastră şi a precizat că banii alocaţi în PNRR pentru spitalele regionale sunt insuficienţi.

"Am avut o întâlnire cu preşedintele Băncii Europene de Investiţii, deoarece caut o soluţie pentru criza spitalelor din România. De exemplu, municipiul Sibiu are un spital a cărui modernizare ar trebui finanţată din PNRR. Momentan sunt 49 de proiecte mature sau mai puţin mature depuse în PNRR, din care vor fi finanţate 25. Guvernul României are o mare enigmă: să dea câte puţin la multă lume sau să facă ceva trainic în mai puţine locuri. Am impresia că acest guvern se îndreaptă în direcţia de a da mai puţin la cât mai multă lume, pentru a satisface electoral mai multe oraşe din ţară, în principal cele de o anumită coloratură politică. Ca să evităm acest scenariu am încercat să scot de la BEI toate scenariile posibile ca proiecte de genul celui din Sibiu să poată fi finanţate. Preşedintele BEI mi-a confirmat că cele trei mari spitale regionale vor fi finanţate. Spitalul din Iaşi va primi 250 milioane euro, spitalul din Craiova - 368 milioane euro şi spitalul din Cluj - 305 milioane euro, restul de fonduri necesare finalizării lucrărilor la aceste spitale venind din Programul Operaţional de Sănătate, nu din PNRR. Amintesc că în PNRR avem 1,7 miliarde euro pentru spitale şi echipamente, din care 1 miliarde euro reprezintă construcţia pentru spitale, sumă insuficientă pentru cele trei spitale regionale atât timp cât proiectul privind spitalul din Sibiu costă 590 milioane euro. Consider că suma alocată în PNRR pentru spitale este mult prea mică pentru nevoile pe care le are România", a declarat Nicolae Ştefănuţă.

Deputatul european a precizat că Banca Europeană de Investiţii poate ajuta autorităţile publice locale să construiască spitale acolo unde este nevoie de aceste unităţi medicale.

"Banca Europeană de Investiţii poate finanţa până la 50% şi, în cazuri excepţionale, până la 75% din valoarea unui proiect prin împrumut, desigur, la rate subvenţionate. De aceea, consider că trebuie să finanţăm strategic, să găsim centrele care într-adevăr au nevoie şi să nu aruncăm banii aşa cum s-a întâmplat de exemplu din Programul Operaţional Capital Uman din care au fost plătite traininguri la Sinaia, fără nicio utilitate ulterioară", a concluzionat Nicolae Ştefănuţă.