LA UN AN DE LA BAIL-IN Cipru vrea să emită obligaţiuni

Guvernul cipriot plănuieşte să emită obligaţiuni, în următoarele săptămâni, ceea ce ar reprezenta o revenire pe pieţele financiare la puţin mai mult de un an de la folosirea banilor din depozitele negarantate de la cele mai mari bănci ale ţării pentru salvarea entităţii rezultate din fuziunea lor, relatează Reuters.

Deşi statul insular nu a ieşit din recesiune, iar calificativul titlurilor sale de credit sunt clasificate ca "junk", categorie nerecomandată investiţiilor, acesta a angajat cinci bănci, care să se ocupe de emisiune, arată agenţia de ştiri.

Revenirea pe pieţele financiare a Cipru ar fi cea mai rapidă dintre ţările din zona euro care au solicitat ajutorul instituţiilor financiare internaţionale, pe fondul crizei datoriilor. Emisiunea ar putea să aibă loc în timp ce guvernul de la Nicosia are încă implementat controlul capitalurilor, control pe care a anunţat că îl va ridica până la sfârşitul acestui an.

Analiştii consultaţi de Reuters se aşteaptă ca vânzarea de titluri de stat cipriot să fie una de succes, ca urmare a faptului că randamentale obligaţiunilor ţărilor dezvoltate se află la minimuri istorice, iar investitorii sunt dispuşi să cumpere orice instrument de datorie suverană care oferă un randament superior.

Cipru urmează exemplul altor ţări din zona euro care au dorit să revină pe pieţele financiare, pentru a transmite un semnal că au ieşit din perioada de convalescenţă, ne-a declarat analistul economic Aurelian Dochia.

"Cipru doreşte să profite de perioada de cererea puternică de pe pieţele financiară, determinată de politicile monetare relaxate ale marilor bănci centrale", arată domnia sa.

Investitorii sund dispuşi să ignore riscurile pe care le presupune cumpărarea de obligaţiuni ale unor state precum Cipru, ca urmare susţinerii de care zona euro se bucură din partea Băncii Centrale Europene (BCE), ne-a explicat Aurelian Dochia.

Economistul a continuat: "Riscul unui eventual faliment ale vreunei ţări din zona euro este considerat ca fiind practic inexistent, investitorii mergând pe ideea că BCE va face tot ce este necesar pentru a evita un astfel de deznodământ. În aceste condiţii, cumpărătorii de titluri de stat cu randamente de 4 - 5% pe an consideră că nu îşi asumă riscuri de neplată".

Aurelian Dochia consideră că ne aflăm, în prezent, într-o situaţie paradoxală, în care băncilor centrale li se cere să ia măsuri pentru repornirea economiei, însă acesta nu pot să facă altceva decât ceea ce ştiu şi pot, şi anume să injecteze bani pentru stimularea creditării.

"Băncile centrale încurajează acordarea de împrumuturi şi sunt dispuse să închidă ochii la eventuale plasamente nesăbuite", precizează analistul economic, care atrage atenţia că o astfel de abordare nu poate să funcţioneze decât un număr redus de ani.

"Riscurile de acumulează, pe măsură ce trec anii, iar ideea unei ieşiri prudente a băncilor centrale dintr-o politică expansionistă este optimistă, având în vedere că acestea nu ştiu cu exactitate care este momentul potrivit să facă paşi înapoi. În acest fel, se plantează seminţele unei noi crize financiare", a concluzionat Aurelian Dochia.

Obligaţiunile cipriote cu scadenţa în februarie 2020 oferă un randament de 4,75%, faţă de 2,8%, în cazul titlurilor portguheze, şi de 2%, cât oferă obligaţiunile spaniole şi italiene, potrivit Reuters.

Grecia a emis, în luna aprilie, titluri de stat cu maturitate de cinci ani, la un randament de aproape 5%.

Săptămâna trecută, BCE a redus rata dobânzii de politică monetară, la 0,15% pe an, de la 0,25% pe an, şi a introdus dobândă negativă la depozitele overnight, ceea ce, susţin analiştii, a crescut şi mai mult cererea pentru obligaţiuni cu risc ridicat.

• Cipru, "elevul cuminte" al Troicii

Din punct de vedere politic, revenirea pe pieţele financiare a Cipru ar echivala cu o apreciere a stricteţii cu care ţara a îndeplinit angajamentele cuprinse în acordul său de salvare, arată Reuters, adăugând că, din punctul de vedere al Comisiei Europene, succesul demersului ar fi prezentat drept o dovadă că politica de austeritate pe care a impus-o statului insular a funcţionat.

Agenţia de ştiri a subliniat că Cipru a reuşit să depăşească aşteptările, în mod constant, de la încheierea acordului de zece miliarde euro cu Troica, în martie 2013.

Economia ţării ar urma să se contracte cu 4,2% în acest an, conform analiştilor, faţă de 4,8%, cât erau aşteptările iniţiale, compania locală de consultanţă Sapienta aşteptându-se la o scădere de 3%.

Anul trecut, Cipru a înregistrat o scădere economică de 4,1%, potrivit Eurostat.

Guvernul de la Nicosia a redus gradual controlul asupra mişcărilor de capital, însă unii investitori care deţin bani în conturi cipriote nu pot scoate bani din ţară fără aprobare prealabilă.

Deşi restricţiile nu afectează, în mod direct, investiţiile în obligaţiunile suverane cipriote, faptul că banii nu pot fi aduşi şi scoşi din ţară fără impedimente reprezintă, în general, un factor care reduce interesul investitorilor, atrage atenţia Reuters.

Cu toate acestea, în opinia analiştilor consultaţi de agenţia de ştiri, controlul capitalurilor, nu ar reprezenta un motiv de îngrijorare.

Aceştia consideră că maturitatea preferabilă este de cinci sau zece ani, în timp ce cumpărătorii vor fi, cu precădere, fonduri de hedging britanice şi americane, la fel ca în cazul emisiunii realizate de Grecia.

Până la vânzarea de obligaţiuni, Cipru a fost martorul dispariţiei Laiki Bank, cea de a doua bancă a ţării, din punct de vedere al mărimii activelor, după ce, în urmă cu mai puţin de două săptămâni, baza sa de clienţi a fost transferată către Bank of Cyprus (BoC), cea mai mare instituţie de credit,

În urma acordului încheiat, anul trecut, de autorităţile din Cipru cu Troica creditorilor internaţionali (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană), Laiki Bank a fost împărţită într-o parte "rea", care a intrat în lichidare şi una "bună", care a fost absorbită de Bank of Cyprus.

BoC a fost recapitalizată, prin utilizarea a 47,5% din sumele din depozite care depăşeau plafonul de garantare de 100.000 euro.

De atunci, clienţii Laiki fie erau deserviţi de personal Bank of Cyprus dintr-o secţiune distinctă a agenţiilor acesteia, fie erau nevoiţi să apeleze la unităţi bancare care să proceseze tranzacţii pentru Laiki, sub marca BoC, explică Cyprus Mail.

Înainte ca băncile să încheie procesul de fuziune, acestea au fost amendate de Comisia pentru Valori Mobiliare din Cipru, împreună cu foşti conducători ai lor, pentru cumpărarea de obligaţiuni greceşti "toxice", arată publicaţia.

Valoarea totală a amenzii s-a ridicat la şapte milioane euro, sancţiunea aplicată BoC fiind de 1,05 milioane euro, iar cea pentru Laiki, de 950.000 euro.