Preţul aurului a încheiat săptămâna trecută cu un nou maxim istoric - de 1.637,50 dolari uncia, pe fondul cererii sporite de plasamente sigure, generată de temerile privind situaţia datoriilor din SUA.
Preţul aurului cu livrare în decembrie a urcat cu 15 dolari (0,9%) vineri, încheind ziua cu 1.631,20 dolari uncia la Comex New York, după ce, anterior, atinsese nivelul maxim al tuturor timpurilor, mai sus menţionat. În luna iulie, cotaţia a câştigat 8,5%, după patru săptămâni consecutive de creştere. Aprecierea de luna trecută este cea mai mare din noiembrie 2009 până la momentul actual.
Anul acesta, preţul metalului galben a urcat cu 15%, 2011 fiind al 11-lea an în care piaţa de profil urmează un curs ascendent. Faţă de vara lui 2010, cotaţia a urcat cu peste 30%.
Piaţa metalelor preţioase a beneficiat de sporirea cererii în perioada de vârf a crizei financiare mondiale - în lunile ianuarie - aprilie 2009, când bursele acţiunilor au atins niveluri minime, şi din nou între lunile aprilie şi iulie 2010, când Grecia avea nevoie de un pachet de salvare.
În prezent, la peste 1.630 de dolari uncia, cotaţia aurului este cu 400 de dolari mai mare decât la momentul la care zona euro salva Grecia, în 2010, şi cu 700 de dolari mai mare faţă de începutul lui 2009. Unii analişti anticipează că trendul de creştere se va menţine, mai ales că, potrivit datelor recente, evoluţia economiei americane este slabă. Departamentul Comerţului de la Washington a anunţat, vineri, că expansiunea celei mai mari economii a lumii a fost de numai 1,3% în trimestrul al doilea, în ritm anual, în vreme ce aşteptările erau de 1,8%.
• Preţul argintului s-a dublat în ultimul an
Şi piaţa argintului a avut o evoluţie semnificativă în ultimul an. Pe fondul unei cereri solide, cotaţia atingea, la data de 25 aprilie 2011, nivelul maxim al tuturor timpurilor, de 49,79 dolari/uncie. În ultimul an, preţul a crescut de mai bine de două ori.
Dar, după ascensiunea de până la aproape 50 de dolari, preţul argintului a pierdut peste 20% în luna mai, după care, în ultima vreme, lipsa unui acord al Washingtonului cu privire la majorarea plafonului datoriilor a alimentat din nou cererea de pe piaţa de profil, iar în luna iulie, preţul a câştigat 15%. În ultima zi a săptămânii trecute, cotaţia era de 40,106 dolari uncia la Comex New York.
Analiştii susţin că preţul argintului nu va reveni prea curând pe trend descendent, astfel că poate urca până la 100 de dolari uncia.
• Cuprul a câştigat 36% în ultimul an
La rândul său, piaţa cuprului a urmat un trend ascendent în ultimul an, perioadă în care preţul metalului de bază a câştigat 36%, iar la data de 15 februarie, atingea recordul de 4,6575 dolari livra, în condiţiile în care producătorii de profil făceau eforturi ca să acopere cererea.
Dacă în perioada recesiunii din 2008, preţurile de pe piaţa de profil au scăzut dramatic, din cauza cererii slabe, în 2009, odată cu primele semne de redresare a economiei, consumul de metale folosite în industrie s-a redresat.
În prezent, segmentul livrărilor este supus presiunilor, mai ales că unele mine din domeniu sunt afectate de greve.
Preţul cuprului este de 4,4795 dolari livra la Comex New York, piaţă pe care cotaţia metalului a urcat cu 4,6% în iulie. Aceasta a fost cea mai importantă apreciere din anul curent.
La London Metal Exchange, preţul cuprului cu livrare peste trei luni este de 9.830 dolari tona (4,46 dolari livra).
Analiştii estimează că săptămâna aceasta va aduce creşteri pe piaţa cuprului, din cauza temerilor privind livrările.
Acelaşi trend este estimat şi pentru aluminiu, chiar dacă preţul acestui metal a încheiat în scădere săptămâna trecută, iar în trimestrul al doilea din 2011, piaţa de profil nu a beneficiat de o cerere sporită precum cea a cuprului. În prezent, preţul aluminiului cu livrare peste trei luni depăşeşte 2.610 dolari tona, la Bursa Metalelor din Londra, comparativ cu aproape 2.500 de dolari tona la începutul lunii iulie. În luna mai, cotaţia atingea recordul anului, de 2.803 dolari/tonă.
Menţionăm că, tot pe piaţa metalelor de bază, cotaţia plumbului a urcat cu peste 30% în ultimul an, iar cea a zincului, cu 12%.
• Dolarul şi euro - "către nicăieri", francul câştigă peste 20% intr-un an
Dolarul şi euro se îndreaptă "către nicăieri", în opinia analiştilor "Westpac Banking" Corp., divizia din Londra, care arată că în vremuri de criză precum cele actuale, diversificarea devine extrem de importantă.
Specialiştii susţin că atât euro, cât şi dolarul "au probleme", dată fiind criza datoriilor din Europa şi SUA, ceea ce orientează investitorii către plasamente în monede considerate sigure.
În ultimele trei luni, cursul mediu al monedei unice nu a depăşit 1,4683 dolari şi nu a coborât sub 1,3978 dolari, ceea ce arată o fluctuaţie medie de 0,0906 dolari, comparativ cu 0,1201 în ultimul an.
În condiţiile date, moneda elveţiană, francul, a atins un nou record în raport cu euro şi dolarul. Francul a urcat, luna trecută, faţă de toate valutele majore. Acesta a câştigat 7,8% în raport cu moneda europeană, înregistrând un curs de 1,1312 unităţi/euro, comparativ cu 1,2189 unităţi/euro la data de 30 iunie. Săptămâna trecută, francul a ajuns chiar la 1,1298 unităţi/euro, cel mai ridicat curs de la debutul monedei unice, în 1999.
Faţă de dolar, francul s-a apreciat şase luni la rând, câştigând 7% în iulie şi ajungând la un curs de 78,55 centime. Perioada de apreciere este cea mai lungă din iunie 1994 până la momentul actual. În intervalul menţionat, francul a consemnat recordul maxim de 78,54 centime/dolar.
Moneda elveţiană a urcat cu 33% în raport cu dolarul în ultimele 12 luni, respectiv cu 20% faţă de euro.
Şi moneda niponă a câştigat teren, fiind de asemenea un refugiu pentru investitori. Dolarul a scăzut cu 4,7% faţă de moneda Japoniei, în iulie, ajungând la 76,77 yeni. În cursul lunii trecute, moneda SUA atinsese chiar 76,73 yeni, cel mai redus curs de după 17 martie, când avea o cotaţie de 76,25 yeni.
Dolarul a coborât cu 0,7% faţă de euro în iulie, la 1,4399 unităţi/euro, de la 1,4502 unităţi/euro la finele lunii iunie. În schimb, euro s-a depreciat cu 5,4% faţă de yen, ajungând la 110,54 yeni, de la 116,61 yeni.
• Volatilitate pe piaţa ţiţeiului
Piaţa ţiţeiului brut a fost volatilă în ultimul an, fiind influenţată atât de unele evenimente geo-politice, cât şi de datele privitoare la mersul economiei. Dacă problema datoriilor din zona euro a dus preţul petrolului pe trend descendent, revoltele care au avut loc în prima parte a anului, în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, au adus creşteri importante.
În ultimele 12 luni, cotaţia ţiţeiului a câştigat peste 25 de procente la bursa energetică din SUA, însă pare că în perioada următoare va urma un trend descendent pe fondul datelor dezamăgitoare privind economia americană.
În prezent, barilul de petrol este cotat la 95,70 dolari pe piaţa americană, respectiv 116,74 dolari la Londra. În intervalul 25-29 iulie, cotaţia ţiţeiului a pierdut 4,2% pe piaţa americană şi 1,6% pe cea din Londra.
• Volum scăzut de tranzacţii pe pieţele de acţiuni
Volumul tranzacţiilor derulate la bursele de acţiuni din lume este în declin, din cauza problemei datoriilor din Europa şi SUA. Situaţia este îngrijorătoare şi arată că titlurile companiilor nu sunt o investiţie bună în acest moment.
Eventuala intrare în incapacitate de plată a SUA ar avea un efect catastrofal asupra pieţelor financiare, spun unii analişti, care cred, chiar, că într-o astfel de situaţie, acţiunile ar putea scădea până la nivelul din timpul crizei din 2008. Totodată, specialiştii atenţionează că, deşi liderii europeni au aprobat un nou pachet de sprijin pentru Grecia, nu este clar modul în care acesta va funcţiona, ceea ce influenţează în mod negativ evoluţia pieţelor.
• Cea mai mare pierdere săptămânală din ultimul an pentru indicele Standard & Poor"s 500
Situaţia incertă privind datoria publică a SUA ţine pe trend descendent acţiunile tranzacţionate la bursele americane, indicele Standard & Poor"s 500 înregistrând, în perioada 25-29 iulie, cel mai mare declin săptămânal din ultimul an. S&P 500 s-a depreciat cu 3,9% în perioada menţionată, ajungând, vineri, la 1.292,28 puncte. Pierderea săptămânală a fost cea mai importantă din 2 iulie 2010 până la momentul actual.
Indicele Dow Jones a pierdut 4,2% săptămâna trecută, ajungând la 12.143,20, iar Nasdaq - 3%, afişând 2.756,38 puncte.
De menţionat că S&P 500 a înregistrat al treilea declin lunar consecutiv, aceasta fiind cea mai lungă perioadă de scădere din 2008 până în prezent.
• Stoxx Europe 600, mai mic cu 8,9% faţă de recordul anului
În ultima vreme, pe pieţele din Europa, acţiunile băncilor au scăzut semnificativ, influenţate de temerile privind datoriile suverane. În condiţiile date, indicele Stoxx Europe 600 a pierdut teren important, iar dacă în 17 februarie atingea nivelul record al anului, în prezent, nivelul acestuia este cu 8,9% mai mic: 265,25 puncte. Săptămâna trecută, Stoxx Europe 600 a pierdut 2,5%, iar în iulie - 2,8%.
• Mark Mobius: Dolarul şi titlurile Trezoreriei SUA nu mai sunt plasamente sigure
Dolarul şi titlurile Trezoreriei americane, care au fost plasamente sigure în perioada crizei financiare globale, nu mai pot fi considerate astfel, din cauza impasului politic privind îndatorarea SUA, a declarat, vineri, Mark Mobius, preşedintele executiv al "Templeton Emerging Markets Group", citat de CNBC.
În schimb, Mobius, care supraveghează investiţii de circa 50 de miliarde de dolari, din funcţia pe care o deţine, a afirmat că pieţele emergente sunt acum mai sigure.
• Activele milionarilor din lume, la nivel record
Activele deţinute de milionarii din întreaga lume au sporit cu 9,7% anul trecut, la recordul de 42.700 miliarde dolari, potrivit raportului World Wealth, realizat de "Merrill Lynch" şi "Capgemini". Documentul notează că numărul celor care au averi de peste un milion de dolari (bani care pot fi investiţi) a crescut cu 8,3% în 2010, la 10,9 milioane.
Analiza subliniază că numărul milionarilor în dolari din Asia l-a depăşit, în 2010, pentru prima dată, pe cel al milionarilor din Europa, iar în câţiva ani îl va depăşi şi pe cel al milionarilor americani.
Conform analizei menţionate, numărul milionarilor din regiunea Asia - Pacific a crescut cu 10% anul trecut, pe fondul expansiunii rapide a economiilor din China şi India, ajungând la 3,3 milioane. Asia urmează Americii de Nord, care are cei mai mulţi milionari: 3,4 milioane. Europa deţine locul al treilea, cu 3,1 milionari.
Producătorul elveţian de ceasuri "Swatch" acuza, la începutul anului, că băncile şi marile fonduri de investiţii speculează pe creşterea francului elveţian. Directorul grupului, Nick Hayek, declara, în ianuarie, că, în numai două săptămâni, moneda europeană a ajuns de la 1,31 franci la mai puţin de 1,25 franci, adaugând că "această apreciere brutală nu se explică prin acţiunea unor factori obiectivi, ci, în mod evident, este cauzată de speculatorii care pariază pe creşterea francului elveţian".