Laserul de la Măgurele un adevărat eşec

Comisia Europeană a luat o decizie mult aşteptată pe 5 mai de a înfiinţa Extreme Light Infrastructure (ELI) ca un consorţiu european pentru infrastructura de cercetare (ERIC) doar cu Republica Cehă şi Ungaria, fără România. Decizia de a aproba cererea vine după ani de negocieri intense, potrivit unui comunicat al ELI, citat de hotnews.

"Există o a treia facilitate ELI în construcţie în România, lângă capitala Bucureşti. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are şi el sute de oameni de ştiinţă şi studenţi absolvenţi angajaţi în proiect. Se aşteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizaţie internaţională.", se arată în comunicatul ELI, fără a se preciza însă şi o dată certă.

Ţara noastră a pierdut calitatea de membru după ce nu şi-a atins ţintele asumate şi a încercat, sub conducerea ministrului Cercetării Teleman, să se repoziţioneze şi să opteze pentru statutul de Observator Fondator, urmând ca în cadrul negocierilor din ELI-ERIC şi IMPULSE să re-atingă această ţintă în 2023.

ELI-ERIC nu a mai oferit posibilitatea părţii române de a opta, în acel moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).

Prin decizia de ieri, România a pierdut şi acest statut.

"Această decizie înseamnă că toate laboratoarele pot funcţiona în mod legal împreună, ca o singură organizaţie", spune Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium. "Decizia vine într-un moment important, deoarece tranziţia la operaţiuni are loc deja, iar interesul oamenilor de ştiinţă este intens".

ERIC este o entitate juridică unică, formată dintr-un regulament al UE special destinat infrastructurilor ştiinţifice. Ca organizaţie internaţională, membrii săi sunt ţări care contribuie ştiinţific şi financiar la consorţiu. Pe lângă Republica Cehă şi Ungaria, Italia şi Lituania sunt membri fondatori. Germania şi Bulgaria se alătură ca observatori cu scopul de a se alătura pe deplin la o dată ulterioară. Alte ţări europene şi non-europene şi-au exprimat interesul de a se alătura după înfiinţare.

Facilităţile ELI ERIC sunt ELI-Beamlines în Dolní Bøe¾any în Republica Cehă şi instalaţia ELI-ALPS din Szeged, Ungaria. Acestea sunt primele laboratoare ştiinţifice la scară largă construite în cele mai noi state membre ale Europei, la un cost de 300 de milioane EUR - fiecare - în ultimii şase ani, folosind fonduri structurale europene. Ei angajează deja 600 de oameni de ştiinţă, ingineri şi personal de sprijin din ţările gazdă, din regiune şi din străinătate.

Integrarea facilităţilor ELI este planificată să aibă loc în următorii doi-trei ani, cuprinzând o fază operaţională iniţială. În acest timp, procedurile tehnice şi ştiinţifice din diferitele facilităţi sunt armonizate. Fuziunea este facilitată de o subvenţie de 20 de milioane EUR acordată de Uniunea Europeană în cadrul programului Orizont 2020 cunoscut sub numele de "IMPULS".

Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect ştiinţific al României din toate timpurile. Finanţat de Comisia Europeană cu peste 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte asemănătoare în Cehia şi Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre într-un consorţiu european care să-i asigure acces la finanţari şi la proiecte de cercetare. Nu s-a întâmplat aşa, România nu a fost inclusa in consorţiul ELI-ERIC.

Conform unei estimări a Bancii Mondiale întreţinerea facilităţii ar costa România 30 de milioane de euro pe an.

Argumentele ministerului Teleman pentru alegerea statului de Observator Fondator:

"Deşi au fost realizate eforturi deosebite de către partea română în relaţie cu serviciile Comisiei Europene şi membrii fondatori ai ELI-ERIC, aceştia din urmă nu au oferit posibilitatea de a opta, în acest moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).

Deşi nu reprezintă una dintre variantele propuse de membrii fondatori ELI-ERIC, rezultatul discuţiilor purtate la finalul anului 2020 -începutul anului 2021 a condus spre alegerea opţiunii de Observator Fondator pe baza următoarelor argumente, conform prevederilor din statut:

-Observatorii Fondatori au dreptul de a numi până la 2 reprezentanţi care să participe la Adunarea Generală şi la Comitetul Administrativ şi Financiar (art.17 alin. (4) . Deşi nu au drept de vot, reprezentanţii Observatorului Fondator pot fi informaţi, astfel, în mod direct, în legătură cu problemele şi activităţile ELI-ERIC;

-Fiecare Observator Fondator poate numi o Entitate Reprezentantă (art. 21 alin (2), la fel ca oricare alt Membru. Entitatea Reprezentantă realizează activităţile în numele Membrului, în legătură directă cu scopul şi activităţile ELI-ERIC(art. 15 alin (2)). Astfel, înţelegem că şi Entitatea Reprezentantă a Observatorului Fondator, ar putea fi conectată la activităţile ELI-ERIC;

-Observatorii Fondatori nu plătesc taxă (art. 17 alin (2) şi Anexa 2);

-Observatorii Fondatori sunt acceptaţi pentru o perioadă de trei ani, în cazuri excepţionale putând să prelungească acesta perioadă (art. 17 alin (1)). Astfel, au un răgaz de trei ani pentru a decide dacă este în avantajul lor să adere la ELI-ERIC.

În cazul în care aleg să adere la ELI-ERIC, trebuie să notifice Adunarea Generală cu cel puţin 6 luni înainte de încheierea celui de al treilea an financiar complet."