LAURA CONDRUŢA KOVESI:  DNA are peste 7.300 de dosare în lucru, la aproximativ 120 de procurori

DNA are, în acest moment, peste 7.300 de dosare în lucru, la aproximativ 120 de procurori, potrivit procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi. Domnia sa a declarat că sunt procurori care au în lucru peste 100 de dosare.

Curtea Constituţională a decis recent că organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnică în sistemul naţional.

În replică, doamna Kovesi a precizat: "În principal, decizia Curţii Constituţionale obligă procurorii şi poliţiştii din poliţia judiciară să procedeze personal la punerea în executare a autorizaţiilor de supraveghere tehnică. Avem patru tipuri de activităţi care intră în această supraveghere tehnică: sunt interceptările comunicaţiilor, sunt interceptările în mediul ambiental, sunt localizările pe care noi le facem şi sunt situaţiile în care avem nevoie de acces la trafic de date. Iată că sunt activităţi diferite. Până la momentul pronunţării deciziei, în activitatea de punere în aplicare a autorizaţiilor emise de instanţă obişnuiam să apelăm la ajutorul şi la sprijinul tehnic al altor instituţii ale statului, structuri ale Ministerului de Interne, SRI. În prezent, prin pronunţarea acestei decizii, orice sprijin tehnic trebuie să fie acordat doar de procurori, poliţişti sau furnizorii sau companiile de telecomunicaţii.

Decizia CCR, odată ce va fi publicată în Monitorul Oficial, este obligatorie. Nu putem să comentăm aceste decizii, dar avem obligaţia să le respectăm. Odată ce a fost pronunţată această decizie, pot să vă spun că şi activitatea Serviciului Tehnic al DNA a suferit anumite modificări şi va trebui să sufere anumite modificări.

În primul rând, avem nevoie de o suplimentare a numărului de poliţişti care vor lucra în DNA, dar şi o majorare a echipamentelor tehnice pe care le folosim, a softurilor, a procedurilor pentru a pregăti din punct de vedere profesional poliţiştii care vor lucra în DNA, ceea ce implică o sumă de aproximativ 10 milioane de euro. Această sumă include şi necesitatea de avea un spaţiu suplimentar, pentru că, odată crescute resursele umane, o să avem nevoie şi de un spaţiu mai mare.

Noi am făcut această evaluare pentru a putea lucra eficient în cazurile noastre. Avem nevoie de această suplimentare de personal. Avem nevoie de această suplimentare a bugetului, însă această evaluare este valabilă doar dacă putem folosi infrastructura deja existentă a SRI, cu condiţia ca punerea în executare să se facă direct de către poliţiştii şi procurorii din DNA. Acest lucru este posibil în acest moment, ca poliţiştii şi procurorii din DNA să procedeze personal la punerea în aplicare a acestor autorizaţii, dar trebuie să folosim această infrastructură. În situaţia în care din punct de vedere legal nu va fi permisă folosirea acestei infrastructuri, atunci cu siguranţă evaluarea noastră, atât din punct de vedere al resurselor, cât mai ales din punct de vedere al echipamentelor va fi mult mai mare".

• 2015 - anul cu cel mai mare număr de demnitari investigaţi

Laura Codruţa Kovesi îşi doreşte să continue activitatea pe care a început-o în primul mandat la DNA. Domnia sa a spus: "Cred că asigurarea stabilităţii şi a continuităţii activităţii DNA este un obiectiv pe care trebuie să-l am în vedere, dacă voi fi reînvestită în această funcţie. Apoi, mai sunt câteva obiective pe care mi le-am stabilit prin proiectul pe care l-am înaintat Consiliului Superior al Magistraturii. Ele vizează, în principal, activităţi de continuare a măsurilor deja implementate în vederea sporirii eficienţei şi calităţii activităţii DNA. Sunt câteva măsuri care vizează întărirea capacităţii instituţionale. Una dintre măsuri vizează, mai exact, dezvoltarea capacităţii instituţionale a Serviciului Tehnic, apoi apărarea în continuare a independenţei şi a stabilităţii procurorilor care lucrează în această Direcţie, precum şi obiective specifice".

Potrivit statisticilor prezentate la bilanţul activităţii DNA a rezultat că 2015 a fost anul cu cel mai mare număr de demnitari investigaţi şi, de asemenea, cu un număr mare de aleşi locali trimişi în judecată.

Doamna Kovesi a spus: "Am făcut o analiză foarte serioasă a datelor statistice şi am constatat că există de foarte multe ori o legătură între valoarea fondului de bani pe care îl administrează persoanele care deţin anumite funcţii publice şi anumite fapte de corupţie. Ca să vă dau un exemplu, în ceea ce priveşte funcţiile de conducere în administraţia publică locală, în doi ani s-a triplat numărul persoanelor investigate şi trimise în judecată. Evident că aceste persoane aveau un buget foarte mare de administrat şi acolo am constatat, din investigaţiile noastre, că s-au comis mai multe fapte de corupţie".

În cursul anului trecut, DNA a formulat 117 cereri de comisii rogatorii în diverse state, marea majoritate dintre ele în state din Europa, doamna Kovesi afirmând că niciun infractor nu ar trebui să se simtă în siguranţă, indiferent unde şi-a ascuns banii: "Sunt peste 34 de ţări în care procurorii DNA au solicitat date şi informaţii sau au solicitat administrarea unor probe. Nu pot să spun că există o ţară preferată de cei care comit fapte penale, dar pot să vă spun cu siguranţă că avem relaţii instituţionale în foarte multe ţări şi, indiferent unde aceste persoane îşi ascund banii, noi avem suficiente instrumente ca să găsim aceşti bani şi să-i indisponibilizăm. Folosim în activitatea noastră toate convenţiile internaţionale. Am încercat şi din punct de vedere instituţional să încheiem protocoale cu instituţii similare din statele membre al Uniunii Europene şi nu numai, iar în activitatea noastră folosim absolut toate instrumentele internaţionale pentru a putea depista şi pentru a confisca sau îngheţa aceste sume".

• Compartiment propriu pentru investigaţii financiare

DNA a înfiinţat şi a operaţionalizat un compartiment propriu pentru investigaţii financiare, unde lucrează poliţişti, specialişti, compartimentul dublând investigaţiile penale. Procurorul şef DNA a precizat: "Atunci când avem o investigaţie în curs, se efectuează în paralel şi o investigaţie financiară pentru a identifica bunurile care pot fi confiscate şi sechestrate. Dacă ar fi să cuantific rezultatele pe care le are această operaţionalizare a Compartimentului de Investigaţii Financiare, pot doar să vă spun că în anul 2015 peste 500 de milioane de euro au fost indisponibilizate de procurorii DNA în activitatea de urmărire penală".

Referitor la nerecuperarea prejudiciilor de către ANAF, în urma deciziilor judecătoreşti definitive, doamna Kovesi a declarat că explicaţii pentru modul în care se execută sau nu hotărârile judecătoreşti definitive cred că trebuie să dea instituţiile financiare: "Ştim că la ANAF a fost numit un nou preşedinte. Sper că vom avea mai multe informaţii de acum încolo. Ce este important? Ca toate hotărârile judecătoreşti rămase definitive să fie executate. În cursul anului trecut, am semnalat că sunt 310 milioane de euro, bani care ar fi trebuit să treacă în proprietatea statului român. La începutul acestui an, suma a crescut, pentru că sunt încă 210 milioane euro care ar trebui să fie confiscate, urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive. Nu vorbim despre nişte sume doar aşa ca să dăm cifre. Aceste sume sunt, de fapt, bani care trebuie să intre în bugetul statului. Sunt banii cetăţenilor şi este foarte important ca statul român să investească efortul necesar şi resursele pentru a recupera aceste sume de bani şi, totodată, pentru a recupera şi eventuale dobânzi sau eventuale produse pe care aceste bunuri şi aceşti bani sechestraţi de-a lungul timpului le-au produs".

Potrivit DNA, numărul restituirilor dosarelor pentru refacerea urmăririi penale şi al achitărilor au scăzut în cursul anului trecut. Doamna Kovesi a menţionat: "În 2013, la preluarea mandatului meu, procentul de achitări era undeva peste 14%. În prezent, procentul de achitări s-a redus la 7,6%".

• Kovesi: "Corupţia poate să ducă la situaţii dramatice"

Corupţia, prin efectele pe care le are, ne influenţează foarte mult şi viaţa şi modul de trai şi, într-adevăr, uneori poate să ducă la situaţii dramatice, a mai spus, într-un interviu acodat Agerpres, Laura Codruţa Kovesi. Domnia sa a menţionat că ar putea să dea câteva exemple: "De foarte multe ori, în activitatea noastră am identificat situaţii, dacă ar fi să iau sistemul sanitar, în care persoanele care ofereau mită pentru a pune pe piaţă un medicament trebuiau să plătească anumite comisioane, să ofere mită anumite produse sau sume de bani, iar ulterior preţul mitei se regăsea sau se regăseşte în preţul medicamentelor. Până la urmă, cetăţenii sunt cei care plătesc preţul mitei în astfel de cazuri. Acest lucru se poate identifica şi la alte genuri de contracte. Iată că acest fenomen al corupţiei poate influenţa atât preţul serviciilor şi al produselor pe care le cumpărăm, dar şi calitatea produselor şi a serviciilor. De foarte multe ori, cei care oferă mită erau obligaţi să comită alte tipuri de infracţiuni. De obicei, mita se cerea sub forma unor sume de bani reprezentând procent între 5 şi 15% din valoarea contractului. De foarte multe ori, plata acestei sume trebuia să se facă numerar şi de foarte multe ori înainte de încheierea contractului şi atunci mulţi dintre comercianţi sau dintre firmele care doreau să câştige contracte în acest fel comiteau fapte de natură penală, cum sunt evaziune fiscală sau contrabandă sau alt gen de infracţiuni, pentru a putea produce aceste sume de bani pe care le ofereau mită".

Potrivit datelor statistice din anul 2015, există de şase ori mai mulţi demnitari, miniştri, senatori şi deputaţi investigaţi şi trimişi în judecată faţă de anul 2012. S-a triplat numărul primarilor, al viceprimarilor, al preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene investigaţi şi trimişi în judecată.

Doamna Kovesi a menţionat: "Dacă, în fiecare an, DNA investighează tot mai multe persoane şi obţine un număr tot mai mare de condamnări, este evident că, pentru a combate corupţia, se impun a fi luate şi măsuri preventive. DNA nu are atribuţii de prevenire, ci doar de investigare. Noi, ca instituţie, în fiecare an investigăm tot mai multe persoane, obţinem tot mai multe condamnări".