LAURENŢIU BACIU, PREŞEDINTE LAPAR:  "Agricultura şi producătorii români au nevoie de fapte şi nu doar de cuvinte"

Suntem într-un moment de răscruce în care agricultura autohtonă şi producătorii români au nevoie de fapte şi nu doar de cuvinte, a declarat ieri Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România), în cadrul Conferinţei Naţionale a Agricultorilor.

Domnia sa a apreciat că agricultura este unul din cele mai importante sectoare într-o economie pentru că dă viaţă şi o întreţine, dar că ţara noastră se află pe ultimul loc la progres în acest domeniu, potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Laurenţiu Baciu a continuat: "Nu s-a înţeles, din păcate, că sectorul agriculturii dă viaţă. La noi, în ultimii 25 de ani, acest sector a fost lăsat la mila Domnului. Fiind în secolul 21, ne aşteptam să avem progrese importante în acest domeniu, însă nu există la ora actuală o strategie reală pentru agricultură. Luăm decizii pripite, de moment, de multe ori electorale, iar birourile sunt pline de consilieri care stau degeaba. Niciodată nu vom progresa cu amatori''.

În opinia lui Laurenţiu Banciu, în Ministerul Agriculturii, în cei 25 de ani de la Revoluţie, s-au cam plimbat tot atâţia miniştri care nu au făcut nimic.

Preşedintele LAPAR a mai spus că asocierile politice au adus doar dezastru: "Spunem că nu am avut noroc, ne amăgim de 25 de ani şi totuşi stăm pe loc. Unii oameni se gândesc la viitor, noi nu avem nicio treabă cu viitorul. Noi trăim momentul".

Laurenţiu Baciu a anunţat ieri că LAPAR are obiective pe care va face tot posibilul să le ducă la îndeplinire. Câteva dintre acestea sunt folosirea banilor europeni pe proiecte viabile care aduc plus valoare, legislaţie clară privind comasarea terenurilor, reducerea birocraţiei prin simplificarea actelor normative, implementarea cadastrului, încurajarea folosirii biotehnologiei, furnizarea apei pentru irigaţii fără plată, îmbunătăţirea vânzării terenurilor agricole, modificarea codului fiscal care îngreunează activitatea agricolă.

Neputând ajunge la eveniment, Preşedintele României Klaus Iohannis a trimis o scrisoare în care şi-a declarat susţinerea pentru agricultura românească.

Domnia sa a precizat că agricultura este un domeniu esenţial pentru dezvoltarea României: "Tocmai de aceea, trebuie să ne aplecăm cu atenţie asupra problemelor şi provocărilor acestui sector. Este vitală transformarea agriculturii româneşti într-o sursă reală de dezvoltare economică, prin susţinerea performanţei şi a veniturilor agricultorilor.

Aşa cum am arătat în Programul prezidenţial, România a făcut paşi importanţi în spaţiul integrării europene, însă agricultura şi satul românesc au resimţit cele mai modeste progrese, căci saltul spre modernizare încă întârzie să apară.

România are nevoie, poate mai mult decât oricând, de o poziţie politică asumată în privinţa agriculturii, în legătură cu şansele sale de dezvoltare. România are nevoie de o viziune integrată, care să formuleze priorităţi şi direcţii de dezvoltare.

Reformarea exploataţiilor agricole, modernizarea spaţiului rural şi deblocarea potenţialului său economic, absorbţia fondurilor europene şi simplificarea administrativă constituie direcţii clare în care trebuie să facem paşi hotărâţi. Nu este suficient să conştientizăm că avem un potenţial agricol imens, ci trebuie să facem ca agricultorul român să devină un pion important în arhitectura economiei româneşti.

La nivel european, avem nevoie să apărăm şi să promovăm interesele agriculturii româneşti, nu doar în legătură cu noua concepţie financiară a Politicii Agricole Comune, ci în orice privinţă care poate fi benefică fermierilor români".

Klaus Iohannis a mai precizat că performanţa autentică necesită industrializarea agriculturii şi modernizarea infrastructurii rurale. Pentru o agricultură performantă, lucrările de cadastru trebuie finalizate cu celeritate, consideră preşedintele adăugând că mica exploataţie agricolă trebuie să înceteze a mai fi doar mijloc informal de protecţie socială, ci trebuie să genereze motivaţie economică şi răsplată pe măsura performanţelor comerciale.

• Daniel Constantin: "În fiecare an, un procent din PIB pentru refacerea sistemului de irigaţii"

România ar trebui să aloce în fiecare an un procent din Produsul Intern Brut pentru refacerea sistemului de irigaţii, o altă măsură utilă în acest domeniu referindu-se la crearea de parteneriate publice-private, în condiţiile existenţei unor investitori interesaţi, a declarat ieri Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile, la "Conferinţa Naţională a Agricultorilor - 2015", organizată de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Daniel Constantin a precizat: "O soluţie pentru refacerea sistemului de irigaţii o reprezintă parteneriatele public-private, şi avem investitori care sunt interesaţi. De asemenea, consider că România ar trebui să aloce în fiecare an un procent din Produsul Intern Brut pentru refacerea acestui sistem. Concret, e nevoie de un acord politic, pentru ca în următorii cinci ani de zile, respectiv bugetul 2016 până în anul 2020 să aibă în plus faţă de ce are acum un anumit procent din PIB, astfel încât să putem să realizăm din fonduri de la bugetul de stat şi această componentă, fără de care apa nu poate fi mai ieftină. Totodată, la nivelul ţării sunt în desfăşurare 130 de proiecte de refacere a sistemului de irigaţii, cu o valoare de 140 milioane de euro. Avem un termen ca până la 30 septembrie să se finalizeze investiţiile, pentru ca până la sfârşitul acestui an să putem să solicităm fondurile de la Comisia Europeană".

Ministrul Agriculturii a precizat, totodată, că România are două obiective de urmat în perioada următoare, adăugând: "România are în prezent o producţie din ce în ce mai ridicată şi trebuie să ne concentrăm în perioada următoare pe două obiective. Primul vizează creşterea producţiei, iar cel de-al doilea integrarea producţiei, respectiv crearea de lanţuri scurte de producţie. Chiar dacă în zona de productivitate la hectar nu stăm foarte bine, stăm foarte bine la cantitatea produsă. Există acest specific al României, generat de deciziile care s-au luat în anii "89 - "90 prin care majoritatea exploataţiilor din ţara noastră încă sunt fărâmiţate. Rolul dumneavoastră este de a stimula agricultorii să se asocieze, să creeze acele asociaţii, cooperative agricole, care să cumpere dar să şi comercializeze în comun".

Constantin a menţionat, de asemenea, că are aşteptări de la organizatorul conferinţei, respectiv LAPAR, în ceea ce priveşte înfiinţarea fondurilor mutuale.

"Pentru că sunteţi cea mai importantă federaţie, am şi eu aşteptări de la dumneavoastră, pentru că vorbeam de fondurile mutuale şi cred că o asociaţie foarte mare, cum este a dumneavoastră, în asociere sau nu cu altă federaţie, poate realiza într-adevăr în România acele fonduri mutuale de care aveţi nevoie nu numai dumneavoastră, ci toţi cei care reprezintă agricultura. Un singur lucru cred că trebuie modificat acolo, şi respectiv eventuala obligativitate a fermierilor de a face parte dintr-un astfel de organism cum este fondul mutual", a spus Daniel Constantin, citat de Agerpres. Ministrul Agriculturii a mai afirmat că reducerea TVA la produse alimentare este benefică şi pentru zootehnie: "Reducerea TVA la produse alimentare este benefică pentru dumneavoastră, dar şi pentru zootehnie. Preocuparea mea, ca membru al Guvernului, este ca această reducere de TVA să se simtă şi la consumator, să se simtă în reducerea preţului de vânzare a produselor agroalimentare. Este un avantaj, atât pentru consumator, cât şi pentru dumneavoastră, pentru că de stimularea consumului veţi beneficia în primul rând dumneavoastră", a declarat ministrul Agriculturii. Şeful MADR a subliniat, totodată, că România, după foarte mulţi ani, se ghidează după o strategie: "Am reuşit să implementăm o strategie în ultimii trei ani, o strategie care se întinde nu numai pe această perioadă. Ea nu va putea fi modificată, în punctele esenţiale, până în 2020. În ceea ce priveşte PNDR 2014-2020, România a primit scrisoarea de confort şi suntem pregătiţi să lansăm toate măsurile prin PNDR. Vrem să îmbunătăţim accesarea de fonduri europene. În perioada imediat următoare, se va publica un ghid consolidat, în care să se elimine prevederi de tipul existenţei a 10 ani de contract în momentul în care se doreşte aplicarea pentru aceste fonduri. Am ajuns la un grad de absorbţie destul de ridicat pe fonduri europene. La modul general, agricultura a atras fonduri europene prin performanţa pe care dumneavoastră aţi avut-o, dar puteam să atragem mai mult. De ce nu suntem mai sus, pentru că se putea mai sus? În primul rând, din cauza capacităţii de cofinanţare. A doua cauză vizează zona de eventuale fraude care s-au înregistrat în accesarea de fonduri europene".