Lecţiile grave ale unei conferinţe pe teme geopolitice organizate de Bank of America

Marile bănci internaţionale organizează periodic conferinţe pentru clienţi şi investitori care au şi alte teme decât cele strict financiare, dar cu relevanţă deosebită asupra contextului economic şi financiar pe termen mediu şi lung.

Bank of America a organizat recent o astfel de conferinţă, pe teme geopolitice, unde au fost invitaţi şi specialişti din afara băncii, iar evenimentul ar fi trebuit să dureze două zile.

Unul dintre aceşti specialişti a fost Nicolai Petro, profesor de politică internaţională la University of Rhode Island şi autor al cărţii "Tragedia Ucrainei".

Declaraţiile sale au fost extrem de controversate şi au reprezentat unul dintre motivele principale ale suspendării conferinţei, după cum scrie Financial Times, în condiţiile în care "unii participanţi şi-au exprimat opoziţia fermă faţă de comentariile referitoare la sancţiunile americane împotriva Rusiei şi a relaţiilor dintre Rusia şi Statele Unite".

Reprezentanţi ai Bank of America şi-au cerut scuze pentru comentariile din sesiunile respective, conform ştirii din FT, în condiţiile în care banca a precizat că "întâlnirea a fost una dintre multele care au inclus vorbitori externi pentru a ajuta clienţii să înţeleagă problemele care le afectează deciziile de investiţii".

Unul dintre participanţi, Timothy Ash, de la BlueBay Asset Management, a scris ulterior pe Twitter că "nu înţeleg de ce băncile americane încă mai aduc vorbitori la evenimente pentru clienţi care, atât de des, prezintă punctele de vedere ale Moscovei despre războiul din Ucraina".

Alţi participanţi au fost nemulţumiţi de faptul că "opiniile prezentate au fost unilaterale şi nu au existat şi puncte de vedere pentru echilibrarea situaţiei". "A semănat mai degrabă cu Bank of Russia decât cu Bank of America", a declarat revoltat un alt participant, în opinia căruia "întregul eveniment a fost copleşitor de pro-rusesc".

Financial Times a mai scris că Daniel Sheehan, vicepreşedintele pentru relaţii internaţionale la Bank of America Securities, a fost deosebit de critic la adresa preşedintelui Ucrainei, pe care l-a descris drept "un maestru manipulator şi imitator". Banca a precizat ulterior că declaraţia lui Sheehan a reprezentat doar o reflectare a altor opinii.

Acesta a fost contextul în care a venit prezentarea profesorului Petro, care a fost acuzat că "a spus lucruri absolut şocante, parcă venite direct de la Ministerul de Externe al Rusiei".

Replica lui Nicolai Petro a fost că "persoanele care s-au plîns au avut propria lor agendă şi nu au ascultat ceea ce am spus", după cum scrie FT.

Publicaţia financiară precizează că a primit întregul discurs al profesorului american, unde se subliniază că "în orice scenariu, Ucraina pierde cel mai mult în acest război", în condiţiile în care "este devastată capacitatea sa industrială", iar "populaţia va continua să se reducă, deoarece oamenii îşi caută locuri de muncă în străinătate".

"Dacă acesta este înţelesul declaraţiilor Rusiei referitoare la eliminarea capacităţii Ucrainei de a duce un război contra Rusiei, atunci se poate spune că a învins", este concluzia profesorului de la Universitatea din Rhode Island.

Un cititor FT a luat legătura cu profesorul Nicolai Petro şi a obţinut o transcriere integrală a intervenţiei sale, iar declaraţiile sale ar trebui să reprezinte un motiv extraordinar de îngrijorare cu privire la ceea ce consideră autorităţile de la Bucureşti că ar reprezenta interesul naţional, atât din punct de vedere al politicilor economice, cât şi al poziţiei faţă de conflictul din Ucraina.

În deschiderea discursului, profesorul Petro afirmă că războiul se va încheia atunci când accentul va trece de la obiectivele militare la cele politice, însă deocamdată nu s-a ajuns acolo, deoarece "elitele din Ucraina, Rusia şi Occident sunt convinse că pot obţine victoria".

Nicolai Petro mai susţine că liderii occidentali consideră o victorie a Rusiei drept catastrofală pentru aşa-numita "ordine internaţională bazată pe reguli", iar din acest motiv "sunt gata să plătească orice preţ pentru victorie".

Pe de altă parte, "există un grup alternativ de lideri europeni, care susţin că interesele Rusiei trebuie acceptate de dragul păcii şi prosperităţii în Europa, dar şi pentru a împiedica Rusia să întoarcă complet spatele Europei, în favoarea Chinei".

Întrebat cum vede soluţionarea conflictului, profesorul american a deschis răspunsul prin accentuarea faptului că guvernul de la Washington se opune deocamdată chiar şi unui plan de încetare a focului şi cu atât mai mult unui plan de pace.

"Această atitudine este logică, deoarece Statele Unite au cel mai mult de cîştigat din prelungirea conflictului într-o formă controlată", a declarat profesorul Petro.

"Creşterea dramatică a dependenţei energetice şi militare a UE faţă de SUA înseamnă, de fapt, o modalitate uşoară şi profitabilă pentru SUA de a-şi reafirma dominaţia asupra politicii interne şi externe a UE, iar mai târziu să folosească această poziţie dominantă în conflictele sale din alte părţi ale lumii", a mai subliniat Nicolai Petro.

În opinia profesorului american, China poate juca un rol important de susţinere a eforturilor Rusiei pentru lansarea unei noi ordini globale multipolare, însă nu poate influenţa situaţia din Estul Europei independent de Rusia.

"Deşi este un actor global semnificativ, Chinei îi lipseşte reţeaua militară globală a Statelor Unite", mai scrie Nicolai Petro, care susţine că "pacea dintre Rusia şi Ucraina nu se va obţine fără negocieri directe între liderii celor două ţări, negocieri conduse împotriva dorinţelor exprimate de cei mai puternici susţinători occidentali ai Ucrainei".

Ultima parte a prezentării profesorului american are o relevanţă deosebită pentru ţara noastră. Întrebat cum ar putea să arate configuraţia geopolitică după încheierea conflictului, profesorul Petro consideră că scenariul cel mai probabil din următorii 3 - 5 ani este un armistiţiu pe baza unei partiţionări de facto a Ucrainei.

Deoarece "un astfel de armistiţiu nu va aduce pacea", ar putea conduce la noi confruntări majore înainte de stabilirea unei linii de separare, aşa cum a fost cazul în Cipru sau Coreea, iar "în acest caz, cheltuielile militare ale Vestului vor creşte, la fel cum va creşte şi suzeranitatea Americii asupra Europei".

În opinia profesorului Nicolai Petro, liderii americani ar putea prezenta creşterea suzeranităţii Statelor Unite asupra Europei ca o victorie în faţa propriului electorat.

Pe de altă parte, "Uniunea Europeană va pierde şi mai mult din autonomia politică şi economică, în condiţiile în care restul lumii va presupune, aşa cum Rusia face deja, că toate deciziile importante se iau la Washington".

Afirmaţia profesorului american este deja confirmată nu doar de atitudinea Rusiei, ci şi a Chinei în faţa "liderilor" europeni, în special a celor care reprezintă UE, cum este Ursula von der Leyen. Vizita preşedintelui Comisiei Europene în China a fost un eşec monumental.

Un "lider" precum Emmanuel Macron este "tolerat" doar în măsura în care poate fi "utilizat" ca pîrghie pentru dezbinarea "unităţii" occidentale, iar acesta este preţul foarte mare care va fi plătit mult timp pentru nimicnicie.

Nemulţumirile exprimate periodic de liderii unor ţări precum Franţa, Italia sau Germania nu vor avea niciun efect din punct de vedere al schimbării status-quo-ului, deoarece "Statele Unite vor răspunde prin simpla transferare a relaţiilor privilegiate de la Vechea Europă către Noua Europă şi ţări precum Polonia, Lituania şi România".

Profesorul Petro nu a dezvoltat natura relaţiilor privilegiate ale Americii cu ţările din Noua Europă, însă este puţin probabil ca acestea să treacă dincolo de rolul unor baze militare extinse, în condiţiile în care preţurile ridicate ale energiei şi politicile energetice dezastruoase de la nivelul întregii Uniuni Europene nu vor face decât să accelereze dezindustrializarea, deci să conducă la reducerea masivă a capacităţii de apărare.

Mai mult, politicile de redirecţionare a surselor financiare către achiziţia de tehnică militară din SUA nu pot continua pe termen lung, deoarece capacitatea de împrumut a ţărilor din Noua Europă este limitată.

În ceea ce priveşte Rusia, aceasta "va rămâne un paria pentru Europa şi SUA pentru cel puţin o decadă sau mai mult", după cum mai scrie profesorul Nicolai Petro, însă perioada va fi utilizată pentru stabilirea unei reţele comerciale extinse, în care se vor regăsi China, Iran, Arabia Saudită, Vietnam, Indonezia şi multe ţări din Africa şi America Latină.

Concluzia prezentată în faţa participanţilor la conferinţa organizată de Bank of America include un avertisment implicit pentru toate ţările care îşi construiesc politicile economice după sfaturile "binevoitoare" ale "partenerilor strategici".

Profesorul Petro subliniază că războiul a devastat capacitatea industrială a Ucrainei, însă "devastarea capacităţii industriale a început în timpul mandatului preşedintelui Petro Poroşenko (2014 - 2019), care a urmat o politică economică de transformare a Ucrainei într-o superputere agricolă, conform recomandărilor primite de la UE şi SUA".

Revolta clienţilor în faţa unor opinii care nu se conformau viziunii "oficiale" în ceea ce priveşte războiul din Ucraina ar fi fost o lecţie suficientă a conferinţei organizate de Bank of America.

Dar lecţia prezentată de profesorul Nicolai Petro a mers mult mai departe şi a arătat, măcar celor dispuşi să asculte, că scena geopolitică şi economia globală se află în pragul unor schimbări fundamentale ale paradigmei raporturilor de putere.

Negarea realităţii nu mai reprezintă demult o opţiune, nici măcar pentru "liderii" care se mulţumesc să-şi umilească propriile naţiuni, prin acceptarea unei relaţii de vasalitate faţă de un suzeran care este gata să-i abandoneze într-o clipită atunci când realitatea se dovedeşte a fi, chiar şi pentru el, prea puternică.