Legea asigurărilor obligatorii a locuinţelor va intra în vigoare cel mai devreme la 1 iulie 2010, în condiţiile în care este nevoie ca circa 8,3 milioane de proprietari să fie cuprinşi într-un sistem informatic, a declarat, ieri, preşedintele PAID, Constantin Toma.
"Dacă în următoarele două-trei săptămâni reuşim să înscriem societatea la Registrul Comerţului, mai rămân două luni (până la termenul stabilit iniţial, de 1 ianuarie 2010 n.r.), timp în care ar trebui să se poarte negocieri şi cu reasigurătorii", a explicat Toma, citat de NewsIn.
"Nu vom putea selecta compania de servicii IT care să poată să fie şi funcţională de la 1 ianuarie (2010)", a adăugat el, precizând că este nevoie şi de discuţii cu primăriile în legătură cu situaţia din localităţi.
Preşedintele PAID a argumentat că, din aceste considerente, calendarul actual nu poate fi respectat şi a avansat ca dată realistă 1 iulie 2010.
"Cred că, cel mai realist, vorbim de semestrul al doilea 2010, undeva la 1 iulie, cel mai devreme", a afirmat el.
Vicepreşedintele PAID, Radu Mustăţea, a menţionat că sunt foarte multe probleme de rezolvat din punct de vedere logistic.
În 23 septembrie, 13 asigurători au constituit Pool-ul de Asigurare Îm-potriva Dezastrelor (PAID), cu un capital social de 4,55 milioane euro. Data intrării efective în vigoare a fost deja amânată de mai multe ori, ultima dată avansată fiind 1 ianuarie 2010.
• Asigurarea obligatorie va acoperi circa 30% din locuinţe în primul an de aplicare
Gradul de acoperire a asigurării obligatorii a locuinţelor va fi de circa 30% în primul an de la intrarea în vigoare a legii asigurării obligatorii, însă va depinde de efortul asigurătorilor, a mai declarat preşedintele Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID).
"Estimăm că circa 30% dintre locuinţele din România vor avea o asigurare obligatorie de locuinţe, după primul an", a spus Toma, la Forumul Internaţional al Riscurilor Catastrofale (ICAR).
Vicepreşedintele PAID, Radu Mustăţea, consideră că o pondere de 30% este una "rezonabilă" după primul an, estimând că societăţile de asigurări vor încasa comisioane foarte mici.
Potrivit estimărilor, în România sunt circa 8,3 milioane locuinţe care intră sub incidenţa legii asigurării obligatorii a locuinţelor.
• Conducerea executivă a PAID va fi aleasă miercuri
Domnul Toma a precizat că, miercuri, va fi numit directorul general al PAID, care va fi mandatat să stabilească o schemă de organizare minimă.
După alegerea directorului general vor începe imediat demersurile pentru organizarea societăţii, precum şi pentru selectarea firmelor ce vor realiza sistemul informatic al bazei de date.
"Vrem să ţinem costurile foarte mici, cu un aparat mic, plătit la un nivel decent, pentru a nu pune povară pe umerii asiguraţilor", a mai spus Toma.
• Asigurătorii mizează pe cel puţin 10 poliţe facultative la 100 de asigurări obligatorii de case
Constantin Toma estimează că o societate de asigurare participantă la PAID va înregistra alte 10-15 poliţe facultative prin cross-selling, în urma încheierii a 100 de poliţe de asigurare obligatorie a locuinţelor.
"Estimăm 10-15 poliţe facultative vândute la 100 de asigurări obligatorii încheiate", a afirmat Toma.
La rândul său, vicepreşedintele PAID, Radu Mustăţea, a menţionat că s-ar putea ajunge la un raport de circa 20-25 de poliţe facultative vândute la 100 de poliţe obligatorii de locuinţe, însă tendinţa va depinde de capacitatea de vânzare a fiecărui asigurător.
Asigurătorii susţin că poliţele de asigurări obligatorii nu generează profit, ci vor oferi posibilitatea de a vinde şi asigurări facultative, prin cross-selling.
Asigurarea obligatorie a locuinţelor acoperă riscul de cutremur, alunecări de teren ori inundaţii, pentru fiecare construcţie cu destinaţia de locuinţă.
Suma maxim asigurată este de 20.000 euro pentru locuinţele de tip A şi de 10.000 euro pentru locuinţele de tip B. Prima obligatorie este de 20 euro în cazul locuinţelor tip A şi de 10 euro în cazul locuinţelor tip B.
Proprietarii care nu îşi asigură locuinţele riscă o amendă cuprinsă între 100 şi 500 lei, iar constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi de persoanele împuternicite în acest scop.
Amenzile contravenţionale stabilite prin lege şi aplicate de CSA se fac venituri la bugetul de stat în cotă de 40%, venituri la bugetul CSA în proporţie de 40%, iar restul de 20% se face venit la bugetul autorităţilor locale de pe raza teritorială în care locuieşte persoana respectivă.