Legea Curţii de Conturi, neconstituţională

Curtea Constituţională a României a admis, ieri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Comunicatul de presă emis de CCR arată: "În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea formulată de Preşedintele României şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este neconstituţională, în ansamblul său. Examinând obiecţia de neconstituţionalitate, din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă invocate, Curtea a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră competentă, cu încălcarea termenelor stabilite de art.75 alin.(2) din Constituţie.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşdintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului".

Klaus Iohannis a sesizat CCR în 30 iunie cu privire la modificarea legii privind Curtea de Conturi, instituţie care este condus de unul dintre apropiaţii lui Liviu Dragnea, fostul secretar general al guvernului, Mihai Busuioc.

Şeful statului şi-a motivat acţiunea susţinând că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului şi că actul normativ a fost dezbătut şi adoptat cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, respectiv Camera Deputaţilor.

În privinţa motivelor intrinseci, Iohannis preciza că modificările reinstituie un control preventiv al Curţii de Conturi, dar reglementarea este incompletă. Preşedintele a criticat şi textul prin care Ministerul Public era obligat să transmită o serie de informaţii Curţii de Conturi aflate în exercitarea atribuţiilor sale, susţinând că aceasta reprezintă o imixtiune în soluţionarea cauzelor penale.

Preşedintele mai susţinea că prevederea posibilităţii delegării unei părţi dintre atribuţiile executive ale preşedintelui, prin ordin, vicepreşedinţilor, fără o circumstanţiere obiectivă a motivelor şi condiţiilor în care poate opera această delegare, încalcă Legea fundamentală, norma fiind lipsită de predictibilitate şi claritate.

Astfel, exonerarea de răspundere a reprezentanţilor entităţilor publice auditate pentru consecinţele erorilor/ abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine rolului constituţional al acestei autorităţi.