Legea organizării judiciare, înapoi în Parlament

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, astăzi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

"Prin conţinutul lor normativ, unele dintre aceste dispoziţii sunt neclare, lipsite de coerenţă şi previzibilitate, putând afecta exigenţele constituţionale şi standardele europene şi internaţionale în materie de independenţă şi bună funcţionare a sistemului judiciar, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament", susţine Iohannis în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Şeful statului afirmă că prevederea potrivit căreia "configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor" este una neclară şi lipsită de previzibilitate, contrar cerinţelor constituţionale de calitate a legii.

Iohannis menţionează că aceste dispoziţii introduc o discriminare întrucât, în lipsa unui criteriu obiectiv şi raţional, se instituie un tratament juridic diferit după cum părţile sunt sau nu asistate/reprezentate de avocat.

El arată că prevederea potrivit căreia "hotărârile Secţiei pentru judecători, respectiv ale Secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a Curţii de apel competente, conform dreptului comun" este în contradicţie cu legea de modificare şi completare a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii aflată în procedură legislativă.

Preşedintele Iohannis subliniază că această necorelare generează o confuzie privind modul de aplicare a normei, fiind stabilite două reguli diferite cu privire la instanţa competentă de a judeca contestaţia asupra unor hotărâri ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, altele decât cele în materie disciplinară, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Conform şefului statului, prevederea care stipulează că "hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori" trebuie corelată cu legislaţia în vigoare, respectiv Codurile penale care prevăd că hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare.

Şeful statului subliniază şi că prin lege organică nu se pot modifica rolul şi atribuţiile stabilite de Constituţie pentru CSM ca organism colegial, respectiv pentru secţiile sale, ca structuri cu atribuţii în domeniul răspunderii disciplinare şi că, cel mult, se pot stabili doar pentru CSM ca organism colegial alte atribuţii pentru realizarea rolului de garant al independenţei justiţiei.

În lipsa unui studiu de impact privind efectul acestei prevederi asupra resurselor umane ale instanţelor şi asupra soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil şi asupra gradului de încărcare al instanţelor, apreciază că aceasta trebuie reanalizată dat fiind şi riscul de blocaj la care sunt supuse instanţele judecătoreşti prin instituirea acestei prevederi.

El invocă şi faptul că unele prevederi fac trimitere la Legea privind CSM, care nu este încă în vigoare şi astfel sunt neclare.

Şeful statului face referire şi la creşterea vechimii necesare unui procuror sau judecător pentru a putea fi numit într-o funcţie de procuror în cadrul DIICOT, de la 6 la 8 ani, precizând că va fi afectată baza de selecţie. Aceleaşi argumente sunt valabile şi în privinţa vechimii pentru numirea în funcţia de procuror la DNA, care creşte de la 6 ani la 8 ani, spune Iohannis.

În cererea de reexaminare se face referire şi la reglementarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. "Legiuitorul să creeze condiţiile optime pentru ca structurile de parchet din cadrul Ministerului Public să fie funcţionale. (...) Limitarea, prin lege, a numărului de posturi la 15 procurori fragilizează chiar de la început buna funcţionare", opinează Iohannis.

Potrivit acestuia, avizul CSM în cazul stabilirii numărului maxim de posturi pentru instanţe şi parchete prin HG reprezintă o garanţie de asigurare a unor condiţii optime şi a unui număr suficient de posturi.

Iohannis spune că se reglementează modalitatea de numire a procurorului-şef de secţie, respectiv de către plenul CSM, în urma unui concurs, a cărui comisie "ar trebui să fie formată dintr-un număr impar de membri". El precizează că ponderea de 60% a probei interviului, "cea care implică cele mai mari riscuri ale unor decizii subiective", ar trebui diminuată.

Şeful statului mai arată că Secţia pentru judecători a CSM avizează propunerea ministrului Justiţiei şi a preşedintelui ÎCCJ privind numărul maxim de posturi pentru Instanţa Supremă, număr ce se stabileşte prin HG. El mai spune că CSM, prin plenul său, are competenţa legală ca să avizeze astfel de acte normative.